Acasă > Diverse, Evenimente > Conferinţa ANBPR de la Sibiu – o evaluare

Conferinţa ANBPR de la Sibiu – o evaluare

Săptămâna trecută s-a desfăşurat Conferinţa Naţională ANBPR BiblioPublica. Tema întâlnirii a fost legată de bibliografia, istoria şi memoria locală, un subiect cu adevărat atractiv în formularea frumoasă găsită “Bibliotecile publice – teritorii ale cunoaşterii şi memoriei colective”, ce a beneficiat de un logo inspirat, realizat de artistul Dan Perjovschi. Conferinţa a reunit de la sesiuni în plen la sesiuni tematice, cursuri şi ateliere, demonstraţii practice şi expoziţii.

Partener al conferinţei a fost de această dată Ambasada SUA la Bucureşti, care a finanţat un program de instruire pe tema Biblioteci publice – agenţi de combatere a ştirilor false şi a dezinformării în România rurală, derulat în judeţele Suceava, Vaslui şi Galaţi, precum şi la Sibiu.  Prezentările dedicate combaterii ştirilor false şi instruirii bibliotecarilor cu noţiunile teoretice şi instrumentele utile pentru a discerne informaţiile amăgitoare au fost susţinute de doi specialişti şi experţi americani, profesoarele Joanna Burkhardt de la Universitatea Rhode Island şi Hermina Anghelescu de la Universitatea Wayne, Michigan. Definiţiile teoretice, însoţite de întrebări şi discuţii, precum şi exerciţiile practice au fost utile participanţilor, furnizând o pregătire într-un domeniu deficitar la noi.

Zilele conferinţei am auzit mereu reproşuri la adresa programului şi a lucrărilor, de slabă calitate. Nu am aceeaşi impresie, deoarece aproape din fiecare prezentare am aflat o idee interesantă şi am învăţat o experienţă utilă. Pentru mine, schimbul de idei a fost folositor. Tot aşa nu mi s-a părut că domină lucrările susţinute de colegii bibliotecari din biblioteci mici rurale. Am numărat din cele 40 de lucrări cuprinse în program doar 10 aparţinând bibliotecarilor din bibliotecile rurale. Dintre lucrări, audiate în sesiunile în plen şi tematice, aş menţiona  cele susţinute de Dragoş Neagu, Liviu Dediu, cu o caldă pledoarie pentru munca bibliotecarilor de referinţe, Paula Horotan despre proiectul albumului documentar al judeţului Satu Mare, un volum interesant, Loredana Stanciu cu o prezentare convingătoare al unui proiect creativ, Ramona Ioana Mezei despre evenimentele Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, Mariana Marian cu proiectul de educaţie financiară, Crina Popescu despre proiectele de la Pietrari, judeţul Vâlcea, Anca Badea de la Biblioteca Metropolitană şi Anca Sârbu de la Biblioteca Judeţeană Cluj, două colege erudite şi creative.

Per ansamblu, au fost multe lucrări şi puţine absenţe. Trebuie să menţionăm prezentările aparţinând sponsorilor tradiţionali, vendorilor de softuri de biblioteci (Ime România, Qulto, Softlink) şi partenerilor, precum ECDL România, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Şcoala de valori, Fundaţia EOS Timişoara. Au fost mai multe ateliere tematice despre programe de literaţie în biblioteci, despre proiectele Code Kids şi Ora să ŞTIM. Caracterul lucrărilor conferinţei a fost eterogen şi spre regretul meu puţine prezentări au onorat tema aleasă. Cu atât mai mult cu cât într-o anumită măsură nu am înţeles cum au fost grupate demonstraţii practice de printare 3D şi robotică cu expoziţia despre Julius Doppelreiter, arhitectul care a înnobilat Gorjul, realizată de Olimpia Bratu şi Biblioteca Judeţeană Gorj în parteneriat cu Uniunea Arhitecţilor din România. Aceasta se integra perfect în atelierul despre Iniţiative de memorie locală şi patrimoniu imaterial. O lucrare de la Arad despre Serviciile online ale bibliotecii era mai potrivită alături de lucrările lui Nicolae Constantinescu şi despre proiectul COLIBLITE.

Un alt regret este cel legat de gradul de participare al audienţei. Deşi faţă de alţi ani, am observat numărul mai mare de participanţi în asistenţă, totuşi obiceiul de a se retrage în valuri şi de a lăsa sălile goale mai ales la prezentările de după-amiază s-a păstrat din păcate. În comparaţie cu alţi ani, s-au pus mai multe întrebări decât de obicei. Însă managementul timpului a fost dezastruos, din cauza mai ales a lipsei moderatorilor, de preferat din rândul bibliotecarilor, mai atenţi la acest aspect. Nerespectarea timpului alocat a dat peste cap întreg programul. În sens invers, Adunarea generală a ANBPR s-a bucurat de alocarea a jumătate de oră, deşi merita mai mult. Şi culmea, am fost cei care am respectat timpul. Pe viitor, ANBPR şi mai ales bibliotecarii trebuie să se dovedească mai serioşi şi mai responsabili. Nu este posibil ca programul conferinţei să ajungă la versiunea 23 cu modificări şi să fie definitivă în 22 mai, iar în săptămâna 13-19 mai să se mai înscrie doritori să participe. Răspunsurile trebuie date în termen, altfel echipa bibliotecii organizatoare va munci îndoit, întreit, înzecit şi însutit. Această atitudine este bătaie de joc şi dispreţ faţă de colegii noştri sibieni.

De asemenea, completarea formularului de înscriere cu o lucrare la conferinţă este condiţionată de trimiterea unui rezumat. Nu văd de ani de zile aceste rezumate, la care muncim şi totuşi fără rost, cât timp lucrările nu au rezumatul alături, să poată fi evaluate de participanţi şi să aleagă în cunoştinţă de cauză, nu doar după titlu. De aceea sunt sălile goale, fiindcă nu ştiu la ce să se aştepte, aleg să stea doar la partea oficială. A mai fost spus că este nevoie să redevină activă Comisia ştiinţifică de selecţie a lucrărilor conferinţei. Insist şi de această dată să se revină la această practică. Aceeaşi neseriozitate am constatat şi în răspunsurile cu privire la târgul culinar. Lipsa de răspuns mai mult încurcă şi culmea este că se întâmplă în mijlocul specialiştilor informaţiilor, bibliotecarilor, profesionişti care trebuie să fie buni comunicatori prin fişa postului şi natura profesiei.

Personal, am fost încântată de cele două vernisaje ale elegantelor expoziţii care au agrementat conferinţa, precum şi de degustarea plină de … gust, la propriu şi la figurat, a unor vinuri din zonă, surpriză finală pregătită de gazde, care mi-a dat o dimensiune asupra a ceea ce înseamnă Sibiul capitala gastronomică europeană. Însă multe neajunsuri ale conferinţelor anterioare se păstrează şi nu este cazul să ne păcălim singuri. Avem mult de muncit la capitolul încredere şi seriozitate încât conferinţa să ajungă la înălţimea aşteptărilor noastre şi la un standard profesional decent.

Am scris acest text mereu cu gândul să fiu dreaptă şi să ajut să se îndrepte lucruri care nemulţumesc. Sper că nu am nedreptăţit, ci doar am reuşit să critic. Iar criticile nădăjduiesc să fie utile şi nu să facă rău, ci să corecteze. Aceasta a fost în intenţia mea, căci sunt recunoscătoare colegilor noştri sibieni pentru toate eforturile făcute, pentru care le mulţumesc sincer.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)
Conferinţa ANBPR de la Sibiu - o evaluare , 5.0 out of 5 based on 5 ratings
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.
Trebuie să fii logat pentru a povesta un comentariu.