Acasă > Cultura > Despre Johannes Honterus

Despre Johannes Honterus

HONTERUS, Johannes (n. 1498, Bv. – m. 23 ian. 1549, Bv.), preot, umanist, reformator al bisericii săseşti din Transilvania, tipograf. Născut într-o familie de breslaşi pielari, a fost fiul lui Jorg Aust Lederer sau George Grass. Se ştie cu certitudine că începând cu anul 1520 a studiat la Universitatea din Viena, unde a fost înmatriculat sub numele de Johannes Aust sau Auschut (Aescht?). Aici a obţinut în 1522 titlul de „Baccalaureus”, sub numele de Ioannes Holer ex Corona, iar în 1525 pe cel de „Magister artium” (sub numele de Ioannes Holler Coronensis. În acea perioadă îl găsim înscris sub numele de Holer sau Johannes Holler Coronensis, [ceea ce în dialectul vienez al cuvântului săsesc Honter însemna „soc” (G. Nussbächer)]. Mai târziu îşi va scrie numele sub forma de Honter, pentru ca în ultimul deceniu al vieţii să semneze sub forma de Honterus. Următoarele ştiri îi atestă prezenţa la Regensburg pe Dunăre, unde s-a aflat între 22/23 octombrie 1529. În 1531 într-o scrisoare adresată umanistului Beatus Rhenanus, Aventinus pomeneşte doi studenţi transilvăneni care l-au vizitat şi i-au oferit numeroase informaţii despre situaţia geografică a locurilor natale, unul din ei afirmându-şi dorinţa de a întocmi o hartă a zonei natale. Printre lucrările arătate acestor tineri se număra probabil şi o hartă a Bavariei realizată în 1523 de Aventinus. Harta Transilvaniei a lui Honterus arată o mare asemănare cu cea a lui Aventinus. Este posibil ca Honterus să fi ajuns ca în această localitate, probabil refugiat în urma asediului Vienei de turci în 1529. La 1 mart. 1530, înregistrat ca JOHANNES GEORGII DE CORONA, artium magister Viennensis, a achitat taxa ce-i dădea dreptul de a ţine prelegeri la Universitatea din Cracovia. În acelaşi an, va publica aici două din cele mai importante dintre lucrările sale: Gramatica latină şi Cosmografia (1530). Fecunda sa activitate desfăşurată la Cracovia îl va impune în societatea polonă, care-l socoteşte şi un reprezentant de seamă al culturii sale. Cosmographia lui J.H. este un mic volumaş de 16 file, având în anexă o hartă a lumii. Prefaţa sa degajă multă căldură „faţă de transilvănenii dragi”, cărora li se adresează „de departe de patrie”. Dintre oraşe menţionează Oradea, Bistriţa, Braşov, Sibiu, Sebeş, Alba Iulia. Între hărţile Cosmografiei lui Honterus un loc important ocupă harta Sud-Estului Europei în care apare spaţiul românesc sub denumirea clasică de Dacia. Harta lumii intitulată „Universalis Cosmographica” exprimă cunoştinţele geografice de atunci, tributare încă lui Pomponius Mela şi Ptolemaios. În concepţia sa despre lume, aşa cum reiese din sistemul planetar, Honterus era adeptul teoriei geocentrice, deşi, curând Copernic avea să o revoluţioneze (1543). Cosmographia lui H.J. este considerată primul Atlas Minor din Europa centrală şi sud-estică. Prima ediţie a Cosmographiei a fost redactată, în proză, iar versiunea provizorie a Cosmographiei din 1541, tipărită la Braşov, a fost în versuri. Ediţia braşoveană a fost tipărită în puţine exemplare. Honterus însuşi considerând-o provizorie, fapt pentru care acesta a trimis-o unor cunoscuţi cărturari ai timpului, pentru ca sugestiile şi observaţiile acestora să fie folosite într-o ediţie îmbunătăţită. În iarna lui 1541–1542, a elaborat varianta definitivă a Cosmographiei, care are în plus 106 versuri, având în total 1366 de hexametri şi 16 hărţi. Faţă de textul iniţial din 1530, în această versiune a eliminat circa 500 de nume topografice, conţinând doar 60% din totalitatea toponimelor folosite în prima ediţie. Deşi manualul său nu constituia un prototip în privinţa noutăţilor geografice, ignorând descoperirile lui Magelan, redactarea sa în hexametri corespundea mai bine scopurilor didactice. Descrierile lumii făcute de el l-au impus în sec. al XVI-lea ca un mare naturalist. Cartea a IV-a a Cosmographiei, care se constituie într-un fel de enciclopedie a datelor de ştiinţe ale naturii din vremea sa, „prezentate într-o manevră versificată”, a beneficiat de cea mai îndelungată folosire. Retipărită în peste 40 de ediţii, Cosmographia lui a fost cea mai răspândită lucrare a unui autor transilvănean (G. Nussbächer). Cosmographia lui J.H., reeditările ei ca şi reproducerile hărţilor Daciei şi Sarmaţiei au apărut în 126 de publicaţii, într-un interval de 162 de ani. Cu un asemenea succes nu se poate lăuda nici un alt savant sas (din Transilvania) până astăzi (Dr. Gerhard Engelmann, 1982). După Cracovia, Honterus se stabileşte pentru trei ani la Basel în Elveţia (din toamna lui 1530 până în aprilie/mai 1533), perioadă în care a fost influenţat de ideile Reformei. Aici în 1530 a folosit pentru prima dată forma latinizată a numelui său – Honterus. În 1532 realizează aici o hartă a Transilvaniei, purtând inscripţia Chorographia Transilvaniae – Sybenbürgen care este cea mai veche reprezentare cartografică a acestei regiuni. Sub numele oraşului Braşov, figurează şi monograma sa J[ohannes] H[onterus] C[oronensis], putându-se deduce că harta a fost gravată în lemn chiar de către autor (G. Nussbächer). De la cine a învăţat să graveze în lemn este nesigur, dar e cert faptul că s-a perfecţionat la Basel. Această hartă realizată la comanda sibienilor şi cu informaţii furnizate de aceştia, a fost dedicată Sfatului orăşenesc din Sibiu. În colţurile de sus ale hărţii sunt reproduse stemele oraşelor Braşov şi Sibiu şi în cele de jos este înscrisă câte o poezie de opt versuri în limba germană şi latină. În acestea se face referire la originea saşilor, afirmând că ei sunt veniţi de pe Rin, cât şi din Saxonia. Pe lângă localităţile Transilvaniei, reprezentate plastic, sunt localizate şi cele două ţări româneşti vecine care sunt denumite „Moldaviae Terminus” şi „Valachiae Pars”, ultima provincie având reprezentate oraşele Câmpulung (Langenaw) şi Târgovişte (Tervisz). Harta revizuită şi retipărită a apărut, cum arată şi două fragmente, care cuprind două plăcuţe adăugate la vechea hartă. Hârtia folosită la aceste completări au în filigran stema Braşov, coroana din stema oraşului, semn şi al morii de hârtie fondate în 1546. De aici rezultă că ediţia a doua nu putea să apară înainte de 1546. Hărţile din a doua ediţie au fost tipărite în 1547 şi 1548. Pe cât a fost de mică răspândirea hărţii în vremea lui Honterus, cu atât mai importantă a fost reprezentarea Transilvaniei, preluată după Honterus în lucrările cartografice apărute în Olanda, Franţa, Italia, până la începutul sec. al XVIII-lea. Tot în anii petrecuţi la Basel, a alcătuit şi două hărţi astronomice, pe care în 1532 le-a gravat în lemn pentru tipograful Heinrich Petri, utilizând ca model hărţile cerului ale lui Albrecht Dürer din 1515. În 1533 revine în oraşul natal la chemarea consiliului braşovean prezidat de judele Lukas Hirscher cel mic. Primit cu onoruri, sfatul orăşenesc dăruindu-i un covor şi o cuvertură, este ales membru al Centumviratului, iar din 1532 este înscris şi în registrul centumvirilor ca reprezentant al cartierului PORTICA. În 1536 este ales ca senator, calitate în care a luat parte la stabilirea impozitelor în comunele Ţării Bârsei, iar în plus intervenea în organizarea şi funcţionarea şcolii. Între 1533/1535 instalează la Bv. prima tipografie de aici şi a treia din Rom., după cele de la Târgovişte (1508) şi Sibiu (1529), documentele neconfirmând cu exactitate anul înfiinţării. Pornirea acestei tipografii a necesitat un efort foarte mare din partea sa şi multe sacrificii, făcând chiar şi textele acestor manuale şi corecturile necesare. Ştim cu siguranţă că în 1539 aici se tipăresc primele cărţi. Cele mai vechi cărţi tipărite aici au fost zece manuale necesare gimnaziului. Din această tipografie au ieşit de sub teasc cele mai vechi cărţi laice din ţara noastră, ca şi cele mai vechi cărţi în limba latină care  se păstrează până în zilele noastre. La acestea se adaugă primele cărţi în limba elină şi aici tipăreşte pentru prima dată în Transilvania operele unor scriitori antici. Tipăreşte în 1543 prima carte în limba germană din întreaga Transilvania, o carte de cântece religioase, Geistliche Lieder de H. Andreas Moldner. În 1539 a publicat cea mai veche lucrare juridică din ţară Maxime culese din Pandectele dreptului civil, una din cele patru colecţii de legi ale lui Iustinian intrată în vigoare în anul 533 după Hristos şi care se constituie într-o parte „din marea operă juridică Corpus Iuris Civilis”. Aceste maxime au fost extrase din cele cincizeci de cărţi ale Pandectelor şi s-au constituit în cea mai voluminoasă tipăritură din primul an de activitate a tipografiei, lucrarea fiind dedicată regelui Ioan Zápolya. Prin ea se marchează începutul învăţământului juridic în ţara noastră. Cărţile sale au ca emblemă a tipografiei, stema Braşovului reprezentată de o coroană asupra unui trunchi de copac cu rădăcini, stemă gravată în lemn chiar de Honterus. Emblema medievală a Braşovului, aşa cum o cunoaştem azi în această formă, a fost creată de Honterus printr-o interpretare greşită a legendei numelui oraşului. Sub conducerea lui Johann Fuchs*, braşovenii au hotărât ca Mănăstirea Ecaterinei, situată la S-V de Biserica Neagră, să fie transformată în şcoală în 1541. Acest fapt se impunea datorită creşterii numărului de elevi, la şcolarizarea cărora Honterus şi-a adus o mare contribuţie. Astfel, apare la Bv. primul gimnaziu umanist din ţară şi din S-E Europei (G. Nussbächer). Pentru acesta Honterus elaborează în 1543 primul regulament şcolar Constitutio Scholae Coronensis, regulament ce va fi retipărit în 1657 cu adăugiri, lipsindu-ne ediţia originală. Acesta cuprinde îndatoririle cadrelor didactice, obiectele de studiu, reguli pentru elevi, o formulă de jurământ ş.a., văzute de el în Germania şi considerate demne de urmat, dar completate şi cu unele contribuţii proprii. Acest regulament se compune din trei părţi, prima parte este un regulament care reflecta îndatoririle rectorului, profesorului, ale cantorului şi obiectele, materiile care urmau să fie predate. De menţionat că una dintre îndatoririle elevilor era prezentarea unor piese de teatru (două comedii anual), Honterus fiind iniţiatorul teatrului şcolar din ţara noastră, care a dat prima reprezentaţie atestată documentar la 1542. Partea a doua a regulamentului conţine parţial regulamentul despre comportarea elevilor preluat parţial de la pedagogul din Nürnberg, Sebaldus Heyden, cuprinzând 34 de puncte. A trei parte tratează dreptul de asociere al elevilor, iar modelul acestora ar fi fost „republica elevilor – Schüller coetus’’). Renumele şcolii braşovene a lui J.H. a ajuns şi peste graniţă, între 1544-1570 fiind înscrişi 615 elevi. Dintre aceştia 80 şi-au continuat studiile în străinătate. La şcoala lui J.H. au fost aduşi şi profesori din alte ţări: Henricus Philippus din Anglia (1544) şi Georgius Islebius din Germania (1549). Elevii erau de toate naţionalităţile: germani, maghiari şi români, unii chiar din alte ţări europene: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Flandra, Ungaria, Germania, Olanda. Din 1544 există şi prima menţiune a unei şcoli pentru fete întemeiată în urma reformei şcolare a lui J.H.. Din 1547 la îndemnul său a fost instalată şi o bibliotecă şcolară într-o clădire proprie, cea dintâi construită în ţară pentru acest scop. Aceasta a fost distrusă aproape în întregime în marele incendiu din 21 apr. 1689, fiind salvate doar 26 de volume, păstrate până în prezent. După ce avuseseră loc prefacerile pe tărâm religios în Germania, ecoul lor s-a întins şi în Trans.. Parohul catolic Ieremias Jekel îşi manifestă adeziunea la Reformă căsătorindu-se, iar în 1542 s-a introdus la biserica catolică din Bv. slujba evanghelică. După propăvăduirea „adevăratei evanghelii” în Ţara Bârsei, lui J.H. i se încredinţează misiunea de a consemna prefacerile. Ca urmare, el publică în primăvara lui 1543 vol. Reforma bisericii braşovene din Ţara Bârsei (Cartea Reformei), prima tipăritură cu conţinut reformator religios din ţară. Un capitol întreg al acestei cărţi era consacrat schimbărilor din domeniul învăţământului. În această lucrare se dă o atenţie deosebită şi şcolilor. Sub influenţa ideilor din „Cartea Reformei” văduva judelui Lucas Hirscher*, Apollonia*, a donat pentru folosul obştesc o sumă de bani cu care s-a ridicat Casa comerţului (1545) care de-a-lungul vremii a trecut prin mai multe transformări, astăzi fiind cunoscutul restaurant Cerbul Carpatin. „Cartea Reformei” a fost bine primită de Martin Luther. Într-o scrisoare de răspuns acesta aprecia lucrarea astfel: „tot ce doreşti să afli de la mine, vei afla în această carte, cu mult mai bine decât ţi-aş putea scrie eu. Cartea mi-a plăcut deosebit de mult, deoarece este scrisă cu înţelepciune, cu gând curat şi cu credinţă”. Cartea i-a fost trimisă şi lui Philipp Melanchton, care a solicitat retipărirea ei la Wittenberg. Împreună cu Johann Bugenhagen, acesta a recomandat-o şi pentru reformarea bisericii sibiene. Chemat la Dieta din Alba Iulia pentru a da socoteală cu privire la „Cartea Reformei”, nu a putut să plece deoarece Magistratul Bv.ean nu i-a îngăduit. În schimb, J.H. redactează o apologie în apărarea „Cărţii Reformei” prezentată de o delegaţie în faţă dietei. Până la urmă această carte, scrisă în termeni cumpătaţi, reuşeşte să nu stârnească nici un reproş, iar delegaţii Bv.eni au fost convingători. Despre J.H. nu se ştie dacă a fost ordinat, ci de fapt el a fost ales preotul oraşului. Neliniştea creată de “Bildersturm” l-a afectat foarte mult, adresând trei scrisori unor mari reformatori (Luther, Melanchton, Bugenhagen). Aceste scrisori ale lui s-au pierdut, dar avem răspunsul lui Luther, aceasta fiind singura scrisoare păstrată din cele 15 pe care ştim că le-a adresat lui Honterus. În 1544 se mută în casa parohială unde întreprinde mari renovări. După ce Reforma a fost apărată la Alba Iulia, Magistratul a acordat 312 florini pentru a dota biblioteca cu carte şcolară. Volumele, multe păstrate până astăzi în bibliotecile din Bv., au frumoase legături în piele, portrete ale unor reformatori şi umanişti. Toate au imprimată, ca ex libris al bibliotecii, stema oraşului Bv. în forma consacrată de J.H.. Introducerea serviciului religios determină publicarea în 1543 a celei mai vechi lucrări în limba germană a tipografiei lui Honterus, fiind şi cea mai veche lucrare în limba germană păstrată în Rom.. Cartea se numeşte Cântece bisericeşti şi aparţine predicatorului braşovean Andreas Moldner. Prin conţinut aceasta nu era direct legată de reforma luterană, fiind inspirată de curentul religios al husiţilor din secolul anterior (G. Nussbächer). Răspunzând nevoii de jurisdicţie unitară pe întreg teritoriul Univ. Săseşti, J.H. se manifestă şi ca un jurist erudit, redactând în limba latină în 1544 un cod juridic: Manual de drept civil, alcătuit spre folosinţa oraşelor şi scaunelor săseşti din Transilvania. În 1545 a fost tradus şi în limba germană. În Bv., confruntările dintre adepţii lui Luther şi catolici s-au sfârşit prin alegerea la 22 aprilie 1544 ca prim preot al Bv. a „învăţatului domn, magistrul J. Honterus”. La iniţiativa sa, din necesitatea de a tipări cărţi de cult, se înfiinţează moara de hârtie la 1545, având ca proprietari pe: J. Fuchs şi J. Benkner. Această moară va funcţiona până la 1600 şi în ea vor fi tipărite numeroase lucrări în limba latină, germană, maghiară, română şi slavonă, inclusiv de către Coresi. Din 1548 datează şi cea mai veche tipăritură muzicală din Rom. (Odae cum harmoniis), fiind ultima tipărită în timpul vieţii sale în tipografia sa. Din tipografia sa au ieşit în total 38 de cărţi, fără a putea astăzi evalua cu precizie valoarea mare a cărţilor ieşite de sub mîna lui, tipărite cu cele mai diverse caractere şi ornamente pe foaia de titlu şi în mai multe limbi. La 23 ian. 1549 a închis ochii şi a fost îngropat în altarul Bisericii Negre. Statuia lui Honterus din faţa Bisericii Negre a fost turnată în 1898, la 400 de ani de la naşterea lui Honterus, şi îl arată pe marele reformator cu o carte în mână arătând spre şcoală. Pe soclul statuii sunt mai multe plăci în bronz, una dintre ele reprezentându-l pe Honterus în ipostaza de tipograf.

Referinţe: Gernot Nussbächer, Johannes Honterus. Viaţa şi opera în imagini, Bucureşti, Editura Kriterion, 1999, I 71. 227, 2/H97N – secţia de împrumut, filialele 2, 5, 6.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Despre Johannes Honterus, 5.0 out of 5 based on 4 ratings
Categories: Cultura Tags:
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. Nici un trackbacks momentan.
Trebuie să fii logat pentru a povesta un comentariu.