Acasă > Diverse > Rostul bibliotecii publice

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (7 votes cast)
Rostul bibliotecii publice , 5.0 out of 5 based on 7 ratings
  1. Nici un comentariu momentan.
  1. decembrie 26th, 2017 la 09:42 | #1
  2. decembrie 28th, 2017 la 10:31 | #2
  3. decembrie 29th, 2017 la 14:46 | #3
  4. decembrie 29th, 2017 la 19:28 | #4
Trebuie să fii logat pentru a povesta un comentariu.