Arhivă

Arhivă pentru noiembrie, 2020

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

noiembrie 30th, 2020 Fără comentarii

Cartea săptămânii este volumul Cine sunt românii? Perspective asupra identității naționale, coordonator Vasile Boari (Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2019, 794 pagini).

“Volumul de faţă cuprinde un număr de patruzeci şi cinci de studii, scrise de specialişti recunoscuţi, din domeniile: istorie, psihologie, economie, cultură şi lingvistică, politică şi drept, sociologia religiei şi teologie, mitologie şi cultură populară etc. La acestea se adaugă şapte dialoguri despre România, realizate cu personalităţi din domeniile: istorie, litere, psihanaliză, teologie şi jurnalism. Dintre cele patruzeci şi cinci de studii, douăzeci şi nouă sunt inedite, iar restul de şaisprezece au fost preluate din diverse surse menţionate în note de subsol la începutul fiecărui capitol. Din cele şapte dialoguri, patru sunt inedite, iar trei au fost preluate după cum urmează: dialogurile cu psihanalistul Ion Vianu şi scriitorul Norman Manea, realizate de Magda Grădinaru, au fost preluate de pe ziare.com, cu aprobarea autoarei şi a redacţiei. Cât priveşte interviul cu jurnalistul britanic Charlie Ottley realizat de jurnalistul Cătălin Ştefănescu, acesta a fost preluat de la TVR 2, cu aprobarea conducerii respectivului post de televiziune şi a realizatorului.
Întregul volum este structurat în unsprezece secţiuni.” (Notă asupra ediţiei, p. 19)

Cuprinsul include diferite abordări consistente:

Perspective istorico-geografice
Perspective etno-psihologice
Perspective economice
Perspective spiritual-religioase
Perspective politico-juridice şi morale
Perspective cultural-lingvistice
Mitologie şi cultură populară
Satul românesc ca element identitar
Minorităţile
Românii şi Europa
Dialoguri despre România

Toate acestea vă permit să cunoașteți pe români și să vă formați o opinie documentată și nuanțată. Vă invităm la citit spre autocunoaștere!

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Câștigatorii Concursului de povestiri despre personaje şi legende locale

noiembrie 24th, 2020 Fără comentarii

Juriul Concursului de povestiri despre personaje şi legende locale a analizat lucrările trimise și a decis următoarele:

Premiul I, în valoare de 400 lei (sumă netă), se decernează povestirii “Legenda blazonului cu şarpe” redactată de Hajnalka Gaspar (Racoş).

Premiul II, in valoare de 250 lei (sumă netă), se acordă povestirii “Oameni cu care ne mândrim” redactată de Anca-Silvia Taflan (Mândra).

Premiul III, în valoare de 150 lei (sumă netă), revine povestirii “Legende din Şapte Sate” redactată de Diana Chişiu (Sânpetru).

Felicitări câștigătorilor pentru implicare, pentru muncă şi pentru efortul de documentare!

Juriul:

Delia Dăniciuc, şef serviciu responsabil acţiune culturală

Ruxandra Nazare, bibliotecar

Crina Buştenaru, bibliotecar

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags:

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

noiembrie 23rd, 2020 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni este romanul Devorarea cerului de Paolo Giordano, traducere din limba italiană şi note de Cerasela Barbone (Polirom, 2020).
La vila bunicii sale din sudul Italiei, Teresa surprinde într-o noapte trei băieţi care se scaldă goi în piscina din curte, după ce s-au furişat peste gardul proprietăţii. Ea încă nu ştie, dar cei trei băieţi care cresc împreună ca fraţii, deşi nu sunt fraţi – îi vor marca destinul, aşa cum şi ea le va influenţa viitorul, uneori tragic, alteori doar tulbure. Cei trei băieţi trăiesc la o fermă din apropiere, sub oblăduirea lui Cesare, tatăl unuia dintre ei şi părintele spiritual al tuturor. Îndrăgostită de unul dintre ei, năvalnicul Bern, Teresa va trăi următorii douăzeci de ani o poveste de dragoste frenetică, plină de bucurii, dar şi de ratări şi taine funeste. Simbolică pentru anvergura întregului roman este tentativa eşuată a unui grup de tineri de a crea un paradis terestru la ferma lui Cesare. Istoria micii lor utopii ecologiste ilustrează contradicţiile, obsesiile şi tensiunile lumii contemporane. Un roman despre visurile, idealurile şi dorinţele necontrolate ale adolescenţei, despre complexitatea relaţiilor dintre tineri şi fragilitatea lor, despre iubire şi moarte violentă, Devorarea cerului prezintă, în acelaşi timp, lumea în care trăim, labilitatea credinţelor de orice fel şi, mai mult decât orice, căutarea încrâncenată a unui sens al vieţii.

“Giordano şi-a demonstrat deja abilitatea de a descrie şi a prezenta relaţii de durată profunde şi puternice, o constantă în viaţa personajelor sale, dar care – în acelaşi timp – nu ajung să se desăvârşească… Titlul Devorarea cerului nu se referă doar la aspiraţia romanului propriu-zis, ci şi la aspiraţia tinerilor, cu presupusa lor forţă şi omnipotenţă, cu puterea pasiunii lor, cu vitalitatea lor – un laitmotiv al romanelor lui Giordano, tratat splendid şi aici, ca şi în celelalte cărţi ale scriitorului.” (Lo Sbuffo)

“În Devorarea cerului, Paolo Giordano revine la tema anxietăţii şi a problemelor adolescentine, care ne-a cucerit în volumul său de debut, Singurătatea numerelor prime. Doar că de data aceasta ne propune o interpretare mai gravă, mai profundă. Subiectele sunt abordate cu mai multă maturitate şi au o deschidere internaţională, trecând de la chestiuni de ecologie la neliniştile noilor generaţii dezorientate, în căutarea unor puncte de reper.” (Today, Italia)

“Un roman superb despre credinţă şi dorinţă, despre prietenia fără rezerve din copilărie şi despre singurătatea iremediabilă a tinereţii…” (Donna Moderna)

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Câștigătorii Concursului de filme de animație

noiembrie 20th, 2020 Fără comentarii

Juriul concursului de filme de animație pe teme de patrimoniu a analizat clipurile video și a decis următoarele:

Premiul I, în valoare de 2000 lei (sumă brută), se decernează filmului “O istorie animată” realizat de Arianna Maria Porancea, pentru realizarea tehnică, grafică și artistică reușită, precum și pentru respectarea cerințelor regulamentului de concurs.

Filmul este disponibil aici – https://www.youtube.com/watch?v=R2u2qPuKsPA

Premiul II, in valoare de 1400 lei (sumă brută), este acordat clipului video “Manuscris” de Elly Greavu, bine construit, coerent, în care a izbutit să definească manuscrisul, chiar dacă un pic didactic și cu nivel de animație limitat de programul grafic folosit și de capacitățile softului de animație.

Clipul este disponibil la acest link – https://www.youtube.com/watch?v=aH6kbilarFk

Premiul III, în valoare de 800 lei (sumă brută), a revenit filmulețului “Povestea unui manuscris” făcut de echipa formată din Alexia Maria Ilie și Sara Băltin, realizat cu mult entuziasm și plăcere, revenind asupra imaginilor care le-au plăcut.

Filmulețul poate fi accesat la următoarea legătură – https://www.youtube.com/watch?v=4qkZqd93XNw

Felicitări! câștigătorilor pentru implicarea, munca și curajul lor de a se apropia de manuscrisele din colecțiile bibliotecii și de a încerca să contribuie la animarea lor. Efortul lor de documentare, precum și priceperea lor în tehnicile de animație au fost răsplătite.

Sperăm să continuăm în viitor acest concurs din cadrul Festivalului de știință și industrii creative SCIEFEST 2020, cu noi teme din bibliotecă, să stimulăm mediul creativ, să colaborăm și să construim o comunitate care să dezvolte talentele, biblioteca inspirând oamenii să se apropie și să creeze.

Juriul

Ruxandra Nazare, bibliotecar responsabil de acțiunea culturală

Mara Oprișiu, producător, jurnalist independent, manager de evenimente de film

Adrian Voicu, cineast

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 3.0/5 (2 votes cast)

Proiectul Experimentarium și Colțul de știință la Centrul de excelență al bibliotecii

noiembrie 18th, 2020 Fără comentarii

Recent, a fost amenajat Colțul de știință în cadrul proiectului Experimentarium chiar în primul spațiu al Secției pentru copii și adolescenți, care este acreditată Centru de excelență în domeniul servicii pentru copii. O nouă dimensiune educațională, cea științifică, se adaugă programelor și serviciilor oferite de această secție și filială a bibliotecii. Acest lucru este posibil și se datorează colaborării cu Proiect Experimentarium – Fondul Științescu Brasov”, ce se poate accesa online la următoarea legătură https://www.facebook.com/Proiect-Experimentarium-Fondul-%C8%98tiin%C8%9Bescu-Bra%C8%99ov-348908429210869 . Mulțumim și rămânem îndatorați pentru generozitate și cooperare!

Amenajarea acelui colț de știință are un caracter permanent. Obiectele prezentate se vor folosi și in activitățile bibliotecii. Natural, echipa de proiect de la Experimentarium va folosi materialele, a căror concepție, grafică și realizare inovative îi aparține, și pentru alte activități cu copii desfășurate în scoli sau la evenimente de știință. Împreună cu colega noastră, Melania Butnariu, inițiatorul proiectului, domnul Ciprian Branea, va susține prezentări și activități, în această perioadă online, ulterior cu participarea copiilor în spațiul bibliotecii (atunci când condițiile vor permite). În prima fază prezentările se vor desfășura în colaborare, până când personalul bibliotecii își va însuși modalitatea de prezentare.

Planșele grafice, obiectele, precum și mobilierul și echipamentele vor rămâne în patrimoniul bibliotecii și vor fi folosite în condițiile expuse mai sus. În concluzie, prin acest demers se face o “predare de ștachetă” și de know how a activităților științifice ale proiectului Experimentarium către Bibliotecă, ce va beneficia și de instruire.

Aceasta este o oportunitate și încă o probă a colaborării existente cu inițiatorii proiectului Experimentarium și cu Fondul Științescu, finanțatorul proiectului, prin Fundația Comunitară Brașov, cărora le mulțumim călduros pentru sprijin.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Voluntar pentru citit – Vlad Babei recomandă

noiembrie 18th, 2020 Fără comentarii

Recomandarea de săptămâna aceasta este romanul „Meridianul sângelui”, de Cormac McCarthy, o operă fundamentală a literaturii americane de secol XX și o realizare literară comparabilă ca însemnătate cu romane care au devenit sinonime cu ethosul american, precum „Moby-Dick”, de Herman Melville, „Absalom, Absalom!”, de William Faulkner, și – mai recent – „Underworld”, de Don DeLillo, „Preaiubita”, de Toni Morrison, sau „Infinite Jest”, de David Foster Wallace. Spre deosebire de toate aceste romane, „Meridianul sângelui” este și cel mai greu digerabil, și aceasta nu din considerente ce țin de tehnica narativă, limbaj sau dimensiune – deși stilul arhaizant, frecventele aluzii religioase, literare și filosofice, amplele descrieri ale spațiului geografic și frazeologia neobișnuită a autorului cer un efort imens de concentrare din partea cititorului –, ci mai degrabă din cauza secvențelor de o cruzime ieșită din comun, ce l-au determinat chiar și pe un cititor de cursă lungă, precum reputatul critic literar Harold Bloom, să renunțe de două ori la carte (odată citit în întregime, acesta a declarat însă că niciun alt autor contemporan nu a reușit să creeze un roman mai memorabil ca acesta). La McCarthy, totul este sângeriu – deșertul, preria, munții, cerul, luna, stelele, nimic nu pare să fi scăpat de urmele violenței, întregul univers ia forma unui ocean de sânge în care planete, oameni și animale se scaldă fără niciun rost, în afară poate de acela de a pricinui și mai multă durere. Cu toate acestea, autorul nu lasă impresia că ar urmări să epateze, să șocheze în mod gratuit, lungile sale pasaje descriptive, de o obiectivitate frustă, lipsită de orice urmă de senzaționalism fiind cel mai bun argument în acest sens: naratorul înregistrează carnajele și atrocitățile înfăptuite de banda de mercenari condusă de căpitanul Glanton, la jumătatea secolului al XIX-lea, întocmai ca un aparat de filmat, fără să intervină la montajul ulterior al filmului, lăsând imaginile să curgă în derularea lor brută. În paginile lui McCarthy, nu există o autoritate morală, răul nu este contrapus binelui, personajele pozitive lipsesc cu desăvârșire, nu se încearcă, în maniera altor westernuri revizioniste, o repunere în lumină a relației dintre populațiile native și expansionismul rapace al americanilor, ci se documentează coborârea în infern a cetei de mercenari, ca o alegorie pentru întreaga filosofie din spatele conceptului de Destin Evident (Manifest Destiny), conform căreia civilizarea vestului era o datorie divină a poporului american. În fine, deși autorul acordă mai multă atenție descrierii evenimentelor exterioare decât personajelor, astfel că cititorul nu are vreodată acces la gândurile acestora – probabil tocmai pentru a sugera absența umanului, anularea totală a dihotomiei dintre om și animal, dintre rațiune și instinct, anti-westernul alegoric al lui McCarthy este dublat de un strat mitic, grație referințelor biblice și, mai ales, imaginii Judelui Holden, o prezență aproape supranaturală, cu înfățișare terifiantă și inteligență nemărginită, un adevărat meșteșugar al războiului și cea mai înfiorătoare reprezentare literară a Răului, fără îndoială unul dintre cele mai memorabile personaje ale literaturii universale, redat cititorului exclusiv prin dialog și faptele sale.

Adesea apreciat ca un veritabil pretendent la titlul de „Mare Roman American” – acea creație romanescă monstruoasă prin întindere și complexitate, aptă să redea cu stranie limpezime și intimidantă pricepere esența însăși a spiritului american, devenind astfel o oglindă a identității naționale fragmentate, a conștiinței tulbure a poporului american, a vocilor individuale care îl alcătuiesc –, „Meridianul sângelui sau Amurgul purpuriu al Vestului” rămâne, la 35 de ani de la publicare, o operă ce lasă o amprentă indelebilă în conștiința oricărui cititor, fascinând, uluind și înspăimântând deopotrivă.

Romanul a fost publicat în 2011 la editura Polirom, într-o excelentă traducere realizată de Iulia Gorzo, putând fi împrumutat de la sediul central.

Recomandare de carte de Vlad Babei, voluntar pentru citit.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , , ,

Cartea săptămânii – Bibliotecarul recomandă

noiembrie 16th, 2020 Fără comentarii

Cartea acestei săptămâni este Terra insecta: ciudate, minunate, indispensabile. Adevărații stăpâni ai lumii de Anne Sverdrup-Thygeson (Editura Publica, 2020).

Insectele reprezintă jumătate din regnul animal. Trăiesc peste tot – în peșterile din adâncul pământului, sus, pe crestele cele mai înalte ale Munților Himalaya, în interiorul computerelor, în izvoarele termale din Parcul Yellowstone și în urechile și nările creaturilor mult mai mari decât ele. Există insecte cu urechi pe genunchi, cu ochi pe penisuri și cu limbi sub picioare.

Cei mai mulți dintre noi consideră că viața ar fi mai bună fără gândaci, însă ar fi chiar imposibilă. Cei mai mulți dintre noi știu că nu există miere fără albine, însă nu și că florile arborelui de cacao nu ar putea fi polenizate în lipsa musculiței cu capul cât o gămălie de ac. Fără ea am putea să ne luăm adio și de la cacao, și de la ciocolată. Cerneala folosită la scrierea Declarației de Independență a avut la bază fier și gale. Un tip special de gală este cea de stejar, de care este responsabilă o viespe micuță. Musculița de oțet a fost un pion esențial în experimente medicale și biologice premiate cu șase premii Nobel, iar musca de carne poate curăța răni extreme. Insectele transformă plantele uscate și animalele moarte în compost. Polenizează flori, inclusiv culturile de care noi depindem atât de mult. Asigură hrana altor animale, cum ar fi păsările și liliecii. Controlează organismele dăunătoare omului. Viața, așa cum o știm, depinde de aceste creaturi mici.

O călătorie în ciudata, minunata și uimitoarea lume a micilor și fabuloaselor creaturi fără de care nu am putea trăi. Insectele ne influențează ecosistemul mai mult decât ne-am putea imagina.

Au apărut odată cu viața pe uscat, au supraviețuit și după extincția dinozaurilor, sunt mai multe decât grăunțele de nisip de pe toate plajele lumii și vor exista pe această planetă mult mai mult decât noi.

Muncesc în liniște, dar fără oprire, pentru a ne asigura hrana, pentru a ne susține ecosistemul, pentru a ne vindeca rănile și chiar pentru a digera plasticul.

Ar putea chiar să reprezinte noi soluții la criza antibioticelor, să fie utilizate în zone calamitate și să-i inspire pe inginerii din aviația militară cu tehnicile lor de zbor. Cât despre traiul lor, acesta este incitant, intrigant și incredibil.

În Terra Insecta vom cunoaște viața, moartea, visurile și dramele la o scară milimetrică. Indiferent dacă vă place sau nu, Pământul este planeta insectelor, iar cartea de față este uimitoarea lor poveste.

“Anne Sverdrup-Thygeson scrie despre insecte cu un entuziasm și o pasiune care te vor face să vrei să devii entomolog!” — Thor Hanson, autorul cărții Buzz: The Nature and Necessity of Bees

“O abordare extrem de vie a universului insectelor, fie ele zburătoare, târâtoare și înțepătoare, și a motivelor pentru care ar trebui să le prețuim.” — The Philadelphia Inquirer

“Distractivă, fascinantă și importantă pentru planeta noastră.” — Red Lion Books

“O abundență de informații menite să creioneze legătura extrem de profundă dintre om și prietenii cu șase picioare ai acestuia.” — Lynn Dicks, Science

Lectură recomandată de Bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Expoziția Liviu Rebreanu la 135 de ani de la naștere

noiembrie 13th, 2020 Fără comentarii

Prozatorul s-a născut la 27 noiembrie 1885 la Târlișua, Bistrița Năsăud, aflată la vremea respectivă sub dominație austro-ungară; a murit la 1 septembrie 1944 la Valea Mare, jud. Muscel (Muntenia).
STUDII : Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud, 2 clase; Gimnaziul Evanghelic din Bistrița, 3 clase; Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron, NV Ungariei, 3 clase; Academia Militară ”Ludoviceum”.
A servit ca sublocotenent în armata austro-ungară; a lucrat ca funcționar la primăria din Vărarea (BN); a fost gazetar, ajutor de notar; de asemenea, a fost numit de 2 ori director al Teatrului Național din București (1929, 1941). Pentru o scurtă perioadă, ianuarie-august 1910, a fost prizonier în 2 închisori, Văcărești și Gyula, în urma unei cereri de extrădare formulate de guvernul de la Budapesta; într-un memoriu adresat autorităților române în mai 1910, Rebreanu a menționat că adevăratul motiv al cererii de extrădare ar fi fost activitatea sa publicistică desfășurată în slujba ”românilor de peste munți”.
ACTIVITATEA LITERARĂ :
 Nuvele : Proștii, Catastrofa, Norocul, Cuibul visurilor, Cântecul lebedei, Ițic Ștrul dezertor
 Romane sociale : Ion, Crăișorul, Răscoala, Gorila
 Romane psihologice : Pădurea spânzuraților, Adam și Eva, Ciuleandra, Jar
 Romane polițiste : Amândoi
 Teatru : Cadrilul, Plicul, Apostolii
 Note de călătorie
 Jurnal intim

Mai multe dintre operele prozatorului au fost ecranizate de-a lungul timpului : Pădurea spânzuraților, 1964; Răscoala, 1965; Ion : Blestemul pământului. Blestemul iubirii, 1979; Ciuleandra, 1984.
Case memoriale Liviu Rebreanu : Casa Memorială Maieru, BN, înființată în 1959 și renovată în 2000 cu sprijinul financiar al Ministerului Educației; Casa Memorială Liviu și Fanny Rebreanu din București, inaugurată în 1995 în apartamentul cumpărat de scriitor în 1934 pentru fiica sa, Puia-Florica și donat de aceasta; Casa Memorială Liviu Rebreanu din Valea Mare, înființată în 1969, casă care a aparținut scriitorului din 1930 până la moartea sa, în 1944.
Rebreanu în cultura populară : anual, la Aiud, se desfășoară Zilele Culturale ”Liviu Rebreanu”; tot anual, la Bistrița are loc Festivalul Național de Teatru ”Liviu Rebreanu”. Mai multe instituții din țară au primit numele scriitorului : Biblioteca ”Liviu Rebreanu” din București; Sala ”Liviu Rebreanu” din cadrul Teatrului Național ”I.L. Caragiale”; Centrul Cultural și Biblioteca ”Liviu Rebreanu” din Aiud; localitatea ”Liviu Rebreanu”, jud. Bistrița Năsăud etc.

Expoziția este concepută și organizată de colega noastră, Ioana Popa Răduțoiu, Secția de împrumut a bibliotecii.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A RADIOLOGIEI 8 NOIEMBRIE

noiembrie 13th, 2020 Fără comentarii

Ziua Internațională a Radiologiei este un eveniment organizat anual cu scopul de a crește nivelul de conștientizare asupra rolului radiologiei în cadrul unor îngrijiri de sănătate sigure, precum și pentru a îmbunătății înțelegerea rolului pe care medicii radiologi și tehnicienii îl joacă în cadrul procesului de acordare a îngrijirilor de sănătate.
Ziua de 8 noiembrie, zi în care în anul 1895 Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit existența razelor X, a fost aleasă ca o zi de conștientizare și acțiune pentru informarea populației cu privire la:
• potențialul medical, științific și chiar artistic al imagisticii medicale,
• rolul esențial al radiologilor și al imagiştilor în cadrul echipei medicale și
• standardele educaționale și profesionale crescute solicitate personalului care lucrează în domeniul imagisticii medicale.
Imagistica medicală este una dintre cele mai captivante și progresive discipline medicale și un domeniu de activitate intensă în ceea ce privește cercetarea tehnologică și biologică. Radiografiile, RMN-urile, ecografiile și alte tehnici imagistice și imaginile asociate sunt cunoscute și atrag privirea multor persoane, dar indicațiile precise și valoarea acestor investigații nu sunt cunoscute de toată populația.
Ziua Internaţională a Radiologiei a fost celebrată pentru prima dată în 2012 şi este continuatoarea Zilei Europene a Radiologiei, lansată în 2011 şi sărbătorită doar o singură dată, la 11 februarie în acelaşi an, cu ocazia comemorării lui W.C.Röntgen.

Expoziția este organizată de Ioana Popa Răduțoiu, Secția de împrumut.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Premiul Monica Andriesei pentru merite în activitatea de bibliotecă 2020

noiembrie 12th, 2020 Fără comentarii

Laudatio

Am ales anul acesta să decernăm premiul doamnei Gabriela Șerban, bibliotecar și manager la Biblioteca Orășeanească “Tata Oancea” Bocșa, județul Caraș Severin. Motivele sunt numeroase și țin mai ales de faptul că Gabriela Șerban a reușit să devină o persoană resursă și o sursă de inspirație pentru cei din jur, influențând și modelând comunitatea în care trăiește și lucrează.

Absolventă de biblioteconomie la Facultatea de Litere a Universității București în 1994, Gabriela Șerban este dinamică și implicată. Bună cunoscătoare a comunității locale, a gândit și conceput programe pentru nevoile ei, adresându-se tuturor vârstelor. A inițiat și conduce revista “Bocșa culturală” și proiectul editorial Bocșa – istorie și cultură. Apreciem în mod deosebit contribuția la cunoașterea istoriei locale și stimularea creativității prin felurite concursuri, care au devenit repere permanente.

Extrem de muncitoare, atentă și profesionistă, izbutește anual să mobilizeze resursele locale, să inspire și să atragă oamenii, motivându-i și capacitându-i să facă tot mai mult și mai bine. Cu calități evidente de lidership, este persoana care inspiră pe alții și coagulează o comunitate în jurul bibliotecii, devenită punctul central al acesteia. Știe să descopere oportunități și participă la inițiative, transformând fiecare prilej în ocazii de excelență, de învățare și de perfecționare continuă. Om al cărții, este un suporter înfocat al lecturii și scrisului, cu credința că în educație și cultură se află soluția dezvoltării individuale și comunitare. Autoare, redactor, editor, este o jurnalistă care se manifestă plenar în publicistica culturală a zonei. În felul acesta, a creat și creează permanent legături, construind și crescând comunitatea cititorilor din Bocșa.

Pentru toate aceste competențe și pentru activitatea merituoasă în biblioteca orașului Bocșa, juriul a selectat-o pentru acordarea Premiului Monica Andriesei, considerând-o cel mai potrivit candidat la această distincție destinată biblioteconomiei românești.

Juriul

Paula Zimbrean, din partea familiei
Daniel Nazare, director Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov
Claudia Popescu, Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov
Ruxandra Nazare, Biblioteca Județeană “George Barițiu” Brașov

Despre premiu: Din 2016 a fost instituit acest premiu prin donația și susținerea generoasă a Paulei Zimbrean, fiica Monicăi Andriesei, în memoria mamei sale. A fost acordat Bibliotecii publice din comuna Stelnica, județul Ialomița (bibliotecară Ionela Șerban, 2016), Bibliotecii publice din comuna Bărbătești, județul Gorj (bibliotecară Ioana Roșu, 2017), Bibliotecii publice din Cotnari, județul Iași (bibliotecar Dorin Cozan, 2018) și Bibliotecii Județene “Marin Preda” Alexandria, județul Teleorman (2020.

Despre Monica Andriesei: MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru cei lăsați în urmă, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)