Arhivă

Arhivă pentru iulie, 2015

Don Juan şi Casanova – mitul seducătorului între ficţiune şi realitate

O expoziţie  de cărţi, înregistrări audio, partituri, filme, cu acest titlu, este organizată la sediul central al bibliotecii, la etajul I. Mitul lui Don Juan este urmărit în diversele versiuni culturale pe care le-a îmbrăcat. Datele despre Casanova completează ficţiunea seducătorului cu aceea a personajului real, recunoscut pretutindeni pentru aventurile sale, dar şi pentru memoriile sale pline de informaţii despre Epoca Luminilor. Imaginari sau reali, ambii, Don Juan şi Casanova, au creat legende în jurul lor, numele lor devenind substantive comune, trezind aceeaşi semnificaţie pretutindeni, în dicţiuonarele lumii. Mai jos găsiţi câteva date despre Don Juan.

Don Juan este un personaj fictiv şi legendar, care a rămas în imaginarul colectiv un simbol pentru libertinaj şi a devenit sinonimul seducătorului. Prima versiune a legendei lui Don Juan a fost scrisă de dramaturgul spaniol Tirso de Molina în piesa intitulată „Seducătorul din Sevilla şi oaspetele de piatră”. Începând de atunci, Don Juan este portretizat ca un tânăr şi frumos aristocrat, un libertin bogat ce şi-a dedicat viaţa seducerii femeilor. Mândria lui constă în abilitatea de a vrăji femei de cele mai felurite vârste. Viaţa sa este punctată de episoade de violenţă şi jocuri de hazard, Don Juan ucigând pe Don Gonzalo, tatăl uneia dintre nobilele seduse. În scena ultimei cine, luată cu statuia funerară de piatră a tatălui, tânărul seducător sfârşeşte, fără însă să primească absolvirea de păcate şi să îşi mântuiască sufletul.

Piesa moralizatoare a lui Tirso de Molina a avut un impact cultural major, mitul lui Don Juan începând să se edifice, să circule şi să influenţeze creatorii din alte spaţii. Mitul a cunoscut diverse preluări, reluări, rescrieri în interpretări moderne, în literatură, muzică, operă, balet, cinema. Astfel, Molière a scris piesa Dom Juan, Wolfgang Amadeus Mozart a compus opera Don Giovanni, pe libretul lui Lorenzo Da Ponte, alţi prozatori spanioli precum José Zorilla şi José de Espronceda au scris despre Don Juan, Franz Liszt a compus fantezia muzicală Réminiscences de Don Juan în timp ce Richard Strauss s-a inspirat din acest mit pentru poemul muzical omonim. Byron a scris un poem satiric despre personajul legendar ce a inspirat mulţi creatori şi artişti din literatura universală şi română.

Impactul cultural al lui Don Juan a fost amplu, de pildă opera lui Mozart, Don Giovanni a fost adânc receptată în opera lui E. T. A. Hoffmann, Alexandru Puşkin,  Søren Kierkegaard, George Bernard Shaw şi Albert Camus. De asemenea, mitul lui Don Juan o fascina pe Jane Austen. În spaţiul românesc, Don Juan a inspirat scriitori mai vechi şi mai noi, precum Teodor Mazilu, Nicolae Breban, Paul Everac şi alţii. Tot astfel, aventurierul italian Giacomo Girolamo Casanova de Seingalt (1725-1798) a inspirat artiştii din lume, inclusiv compozitori, scenarişti, regizori, chiar autori români, de pildă Andrei Codrescu. Despre Casanova puteţi afla mai multe vizitând expoziţia.

Din perspectivă teologică şi religioasă, legenda lui Don Juan a contribuit la edificarea unei atitudini – creştinul care recunoştea păcatele înaintea morţii, primea serviciile divine şi se considera mântuit. Din punct de vedere lingvistic, Don Juan a fost identificat cu diavolul pentru capacitatea sa de a manipula limbajul şi cuvintele şi de a îmbrăca diverse identităţi cu scopul de a amăgi şi păcăli. Această perspectivă şi semnificaţia lui a făcut ca mitul Don Juan să fie preluat şi aplicat în publicitate şi politică.

Expoziţia este presărată cu imagini reprezentând desene, schiţe, păpuşi folosite în teatrul cu marionete, ilustraţii şi afişe de la spectacole de operă Don Giovanni, colectate din portalul Bibliotecii Digitale Europene – www.europeana.eu. Înregistrări din concerte simfonice cu compoziţii despre Don Juan şi muzică uşoară europeană ce face referire la Don Juan se pot audia în cadrul expoziţiei, fiind disponibile pe un touch screen. Expoziţia este concepută pentru a arăta publicului evoluţia unei teme de impact major pentru sensibilitatea şi gândirea Europei şi a României, în arta şi literatura lor, reflectate în colecţiile bibliotecii noastre. Vă invităm şi vă aşteptăm să descoperiţi personaje celebre în lumea artei şi în limbajul comun totodată!

Expoziţie  organizată în cadrul evenimentelor sub egida Braşov 2021 – Capitală Europeană a Culturii – Oraş Candidat.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

Brașov – capitala jocurilor tradiționale

Auraş Păcuraş sau cum 400 de copii au reînviat jocurile tradiţionale ale străbunilor

9 iunie 2015… o zi care se anunţă frumoasă în Braşov, perfectă pentru  a alege o activitate in aer liber. Şi pentru nişte copii, oare ce ar fi mai potrivit decât o curte mare, numai bună de a se juca jocurile copilăriei! Şi nu ale copilăriei lor, ci să reînvie jocuri vechi, tradiţionale, parte a culturii imateriale din Ţara Bârsei.

… şi le-a plăcut provocarea lansată de Biblioteca Judeţeană George Baritiu Braşov de a se juca, încât peste 400 de copii braşoveni şi cadre didactice s-au înscris şi au participat cu bucurie, entuziasm şi fairplay la Concursul interşcolar Auraş Păcuraş.  Pentru o zi, Brasovul a devenit capitala jocurilor traditionale! Au reusit sa reinventeze joaca si sa reinvie jocuri de mult uitate.

Terenul de sport al Liceului Aprily Lajos din Braşov a răsunat de veselie, când cei 400 de elevi din ciclurile primare şi gimnaziale de învăţământ s-au întrecut la joacă. Adulţii prezenţi în curtea colegiului au avut senzaţia întoarcerii în timp în copilăria lor, când curtea şcolii era la fel de plină de elevi care se jucau împreună, înainte ca jocurile pe computer şi gadgeturile de orice fel să le fure această plăcere.

Copiii de la 13 şcoli braşovene s-au întrecut în jocuri tradiţionale şi jocuri revitalizate, care fac parte din patrimoniul cultural imaterial din zona istorică a Ţării Bîrsei. Copiii au jucat în total şase jocuri: patru jocuri româneşti vechi, un joc practicat de comunitatea germană şi un joc aparţinând culturii etniei maghiare. „În foc“, „De-a găurelele“, „Tzicul“ (De-a bătutele), Joc săsesc cu cercuri, „De-a borcănelul“ şi „Nuiaua“ sunt doar câteva dintre jocurile vechi scoase la lumină de consultantul ştiinţific al proiectului, istoricul Alexandru Stănescu, care le-a transcris într-un limbaj accesibil generaţiei actuale de copii.
Elevii care au participat la competiţie au fost în ultimele săptămâni familiarizaţi de către profesorii coordonatori ai şcolilor înscrise la acţiune cu regulile celor şase jocuri care au fost derulate în cadrul concursului interşcolar. La rîndul lor, 18 cadre didactice şi 10 voluntari au fost instruiţi asupra modului de derulare a jocurilor tradiţionale şi a instrumentelor folosite în timpul desfăşurării acestora, în cadrul unei sesiuni de formare.

S-au jucat jocuri de strategie, de îndemânare, de viteză, de coordonare, care au stimulat spiritul de echipă, dar şi spiritul de competiţie individuală, care i-au învăţat să respecte reguli, jocuri care le-au pus corpul, dar şi mintea în mişcare. Copiii s-au jucat cu mare poftă, unii continuând la mult timp după ce întrecerea se încheiase. Au fost chiote de veselie, strigăte şi scandări de încurajare, izbucniri eliberatoare după o reuşită, dar şi icnete de efort şi de năduf după o ratare, dar peste toate a fost marele triumf al copilăriei trăite măcar pentru câteva ore în aer liber, cu bucurie fără limite. Școlile cu cei mai buni elevi participanți la concurs au fost premiate cu echipamente/materiale necesare orelor de sport. De asemenea, toți participanții au primit diplome și brelocuri simbolizând logoul proiectului.

Încercăm astfel prin acest proiect să revitalizăm şi valorificăm  jocurilor tradiţionale pentru copii ca şi componente ale patrimoniului cultural imaterial şi ale multiculturalismului din regiunea de Sud-Est a Transilvaniei. Prin activităţiile desfăşurate pînă acum şi prin cele viitoare, un festival al jocurilor tradiţionale, acţiuni de promovare a jocurilor copilăriei străbunilor noştri, contribuim la  conservarea autenticităţii şi frumuseţii obiceiurilor şi elementelor de patrimoniu local, cu accent pe jocurile din tradiţia multiculturală a Braşovului şi din împrejurimile acestuia.

Proiectul intitulat „Braşovul, capitala jocurilor tradiţionale“ este implementat de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” şi a fost finanţat printr-un grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, în valoare de peste 65.000 lei, în cadrul Programului PA17/ RO13 Promovarea diversităţii în cultură şi artă în cadrul Patrimoniului Cultural European.

Mulţumim pentru participare şi implicare școlilor următoare:
Şcoala Prems
Şcoala Gimnazială nr. 11 Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 14 Braşov

Liceul Andrei Mureşanu Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 15 Braşov
Şcoala Gimnazială nr. 9 Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 1 Zarneşti
Şcoala Gimnazială nr.2 Braşov

Liceul Aprily Lajos Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 5 Braşov
Şcoala Gimnazială nr. 19 Braşov

Şcoala Gimnazială nr. 8 Braşov

Şcoala Gimnazială nr.6 Iacob Mureşianu Braşov

Ramona Ganea

Responsabil comunicare

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cursuri Tags: , , , ,

Anim’est Braşov – ediţia 2015

Duminică am vizionat un film din cadrul festivalului internațional de film de animație Anim’est Brașov: Lisa lămâie și Băiatul portocală Maroc: o idilă furtunoasă. Producție estoniană-finlandeză a anului 2013, filmul este un muzical animat reușit, pe o temă actuală, aceea a imigrației ilegale și a condițiilor de muncă inumane pe plantații, în regim de ilegalitate și brutalitate. Riscurile pe care le înfruntă Băiatul portocală Maroc și aspirația spre iubire a Lisei lămâia sunt centrul subiectului. Timp de peste o oră, am trăit emoțiile alături de personajele atât de bine conturate și interpretate. Alegerea mi-a fost confirmată de calitatea peliculei, scenariului, realizării artistice, muzicale, interpretării. Ceea ce m-a dezamăgit nu a fost un aspect legat de film, ci absența publicului. În sala încăpătoare de la Reduta, filmul s-a derulat în prezența a 40 de oameni, cel mult 50 persoane. Părerea de rău și surprinderea mea se explică prin faptul că Anim’est este un eveniment de calitate și care a fost promovat intensiv. De ce totuși o participare atât de mică? Nu am participat la toate evenimentele, nu mă pot pronunța în cunoștință de cauză, dar mă întreb de ce publicul a fost atât de redus. De ani de zile, puține evenimente reușesc să atragă o majoritate a publicului și să umple sălile. Una dintre concluziile Barometrului de consum cultural la Brașov este că oferta este supradimensionată în raport cu publicul subdimensionat. Nu cred că prețul biletelor a fost prohibitiv, atâta timp când un bilet a avut prețul modic de 5 lei. Avem o problemă reală să mobilizăm publicul și să îl satisfacem în cerințele lui culturale la Brașov.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura, Diverse Tags: