Arhivă

Arhivă pentru ‘Diverse’ Categoria

Premiul Monica Andriesei pentru merite în activitatea de bibliotecă

decembrie 5th, 2016 Fără comentarii

MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru ceilalţi, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă. Date mai multe veţi găsi în revista Biblioteca nr. 11/2014.

Recent, fiica Monicăi Andriesei, doctoriţa Paula Zimbrean, a dorit să înfiinţeze un premiu care să poarte numele mamei ei şi a avut generozitatea să ofere acest premiu unui bibliotecar merituos, activ în domeniul bibliotecilor publice. Premiul se acordă anual şi constă în acordarea unei sume de bani şi a unei diplome, onorând munca bibliotecarei/bibliotecarului premiat. Dorinţa atât a familiei cât şi a Bibliotecii Judeţene Braşov, care a fost consultată în alegerea candidaţilor pentru premiu, a fost aceea de a răsplăti activitatea meritorie a bibliotecarilor şi de a promova repere şi valori în domeniul bibliotecii, instituţie pe care Monica Andriesei a preţuit-o şi onorat-o. Din acest motiv, juriul braşovean a vrut să extindă acest premiu de la judeţul Braşov la nivel naţional şi a luat în considerare bibliotecari din România. Alegerea s-a oprit asupra doamnei IONELIA ŞERBAN, bibliotecară la Biblioteca publică “Ion Ghelu Destelnica” din comuna Stelnica, judeţul Ialomiţa. Premierea a avut loc sâmbătă, 19 noiembrie 2016, la Mediateca Bibliotecii Judeţene “George Bariţiu” Braşov, în cadrul secţiei la care a contribuit prin munca ei şi Monica Andriesei, în mijlocul şezătorii braşovene, unde invitata şi premiata noastră a fost primită cu bucurie şi interes.

Născută în comuna Stelnica, județul Ialomița, Ionelia Şerban a absolvit Liceul Agroindustrial din Slobozia în anul 1990. Între anii 1991-1993 a fost director al Căminului cultural din satul Maltezi, comuna natală, pentru ca din 1993 să devină bibliotecar la biblioteca publică din aceeași localitate. Ca slujitor al bibliotecii, Ionelia a fost şi este un liant al comunităţii. Perseverentă, harnică și cu spirit de inițiativă, a vrut să facă din bibliotecă un centru pentru comunitate. A observat oamenii și comunitatea, a comunicat atât cu instituțiile, cât și cu persoanele responsabile din comună, deschizând calea unor parteneriate și colaborări utile și eficiente. A fost tehnoredactor al monografiei comunei, autor inginer Ion Munteanu, care a apărut cu susţinere financiară locală, postând şi o variantă electronică pe blogul bibliotecii. Blogul bibliotecii (http://stelnica.blogspot.ro/) a devenit cel mai bun instrument de cunoaştere şi informare despre activitatea bibliotecii şi a comunităţii. Biblioteca este implicată în manifestările comunitare din Stelnica, este colaborator al şcolii, bibliotecara fiind coordonator în colaborare cu profesorul de limba română al revistei şcolare „Frânturi de gânduri”, ce apare de 3 ani, cu sprijinul financiar al primăriei şi care a obţinut premii la concursul de reviste şcolare. Pe măsură ce societatea informațională își impunea cerințele ei, bibliotecara a ales să aprofundeze cunoştinţele în domeniul tehnologiilor informaţionale moderne prin cursurile şi programele de perfecţionare continuă urmate. Prin programul Biblionet, biblioteca publică din comuna Stelnica a început să ofere noi servicii de bibliotecă utilizatorilor şi cursuri de cultura informaţiei locuitorilor. Biblioteca s-a schimbat şi bibliotecara mărturiseşte bucuria împlinirii pe care o simte: “Ce satisfacţie mai mare poţi avea, decât atunci când vezi că ai putut rezolva o problemă unui om care a apelat la tine ca la ultima persoană ce l-ar putea ajuta?!”

De fapt, ceea ce a reușit bibliotecara din această micuță comună a fost să stabilească relații și să mobilizeze resursele în jurul bibliotecii, construind o comunitate şi izbutind să aibă impact, să influenţeze în bine viaţa oamenilor. Cum? Un proverb înțelept spune că Omul sfințește locul. Doamna bibliotecară Ionelia Șerban a înțeles că biblioteca nu trebuie să fie izolată de oameni și a ales să lucreze cu oamenii, să facă o bibliotecă pentru oameni. Dincolo de cursurile absolvite, ceea ce a recomandat-o pe bibliotecara Ionelia Șerban pentru acest premiu este caracterul. Darul de a fi un bibliotecar chivernisit în sensul de a gospodări cu economie, talent și eficiență resursele, de a căuta și găsi alte finanțări, de a vedea șanse acolo unde alții văd doar dificultăți este unul rar și trebuie răsplătit cum se cuvine. De aceea alegerea noastră a fost Domnia Sa.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

La Ceai et Caetera

noiembrie 23rd, 2016 Fără comentarii

Împarte bucuria primei zăpezi

 Prima zăpadă e mereu specială. Nu contează că vine în octombrie, noiembrie sau ianuarie, ne face mai jucăuşi şi mai plini de viaţă. Ne aduce aminte de copilărie, de stat afară până ne îngheţau mâinile şi ni se înroşea nasul. Dar ce ne opreşte să ne jucăm şi acum cu zăpada? Hai, lasă orice ai face, mergi în cea mai apropiată pădure sau cel mai apropiat parc şi bucură-te de ea. Tăvăleşte-te, fă un concurs de aruncat bulgări, contruieşte un om de zăpadă. Garantat o să-ţi încarci bateriile. Apoi adună-ţi prietenii în jurul unui ceainic aburind, la un board game. Fie că vă plac jocurile de strategie, de cărţi sau cu poveşti, la noi vei găsi sigur ceva pe placul tuturor.

Iată ce evenimente vă aşteaptă până la sfărşitul lunii:

  Păsări pentru suflet- Expoziţie de fotografie

1-30 noiembrie

 Mă numesc Vieru Andrei Silviu, am descoperit fotografia acum 8 ani şi de curând am descoperit pasiunea pentru natură şi în special păsări. Vreau să vă invit să descoperiţi ceea ce fac eu în timpul liber şi să puteţi vedea ce am văzut eu atunci când mi-am petrecut timpul în natură, “alergând” după diferite zburătoare şi plecând acasă cu zâmbetul pe buze doar pentru că am vazut o nouă specie sau poate acceaşi specie, dar mult mai aproape sau în alta ipostază. Nu am ştiut niciodată ce imi aduce fericirea, dar pentru momentul de faţă asta mă face fericit. Vreau să vă invit la prima ediţie a expoziţei “Păsări pentru suflet”.

Fabrica de scurt metraje

23 noiembrie, 19h00

Salutări. Noi suntem Short Film Factory (Fabrica de Scurt Metraje). Ne știm din 2009. Noi eram tinerii ăia care umblau prin țară în săli de spectacole, pub-uri sau cafenele și în loc de stand-up comedy proiectau filme de scurt metraj. Da, acum ne-am întors, la fel de tineri, cu mai multă experiență și cu filme noi, proaspete și premiate. Vă așteptăm la sfârșit de Noiembrie la ceainăria Ceai et caetera cu proiecții de filme de scurt metraj (filmele premiate la ediția din luna august a festivalului de scurt metraje Short To the Point)

Durata: 2h

Intrarea este liberă.

Schimb de cărţi

27 noiembrie, 19h00

Vino cu o carte pe care ai citit-o în ultima perioadă și ti-a plăcut. Povestește-ne despre ea și împrumut-o unei persoane căreia i-ai trezit interesul prin povestea ta. La schimb, vei primi cel puțin o altă carte faină ! La ediția următoare ne povestești cum ți s-a părut cartea împrumutată și schimbăm din nou impresii și cărți.

Hai și tu în comunitatea iubitorilor de cărți din Brașov și împrejurimi!

P.S.: după ce se plimbă pe la Schimb, cărțile ajung din nou la proprietarul lor de drept.

 Lansare de carte – La ce visează oamenii de zăpadă

28 noiembrie, 18h30

Copiii o cunosc drept Ada. Ada din Canada. Doamna aia care spune povești pe internet și uneori mai scrie și câte o carte. Dar Ada n-a trăit mereu în Canada, în casa cu grădină de zâne și copaci care au ochi și gură. Toate astea sunt destul de noi. Și grădina și mușcatele, și copacii care râd cu gurile până la urechi… Ei, nu, doar nu vă închipuiți acum că în grădina Adei și copacii au urechi. Nu-i adevărat, au doar ochi și gură. Pe unul îl cheamă Kevin, pe celălalt îl cheamă Bob. Bob e de fapt o tufă încă neidentificată ca specie, numai bună să găzduiască o grămadă de veverițe, două turturele și, din când în când, câte o pasăre cardinal.

Ada e în Canada de doar doi ani. Și nici n-o cheamă Ada, o cheamă altfel. Ada îi spun doar prietenii. E drept că are mii de prieteni. Cam la fel de mulți câte cărți semnate de ea există pe lume. Am să vă spun un secret. Pe Ada o cheamă de fapt Andreea Demirgian. E un nume lung și complicat, are multe R-uri și e greu de pronunțat de către copii. Are un pisoi vărgat, două fete, trei căsuțe pentru păsări, patru pești și împreună cu Regele Castelului ei se străduiește să plimbe cât mai multe povești prin cât mai multe case, de pe toate continentele.

Ada spune povești la microfon. Le înregistrează și le pune muzică și sunete multe, ca să fie ca la teatru sau… ca la un film fără imagini. De fapt, să fie ca la teatrul radiofonic. Pentru că Ada a lucrat 17 ani în Radio și n-a uitat cel mai important lucru pe care l-a învățat acolo: anume, că dacă pui unul după altul cuvintele potrivite, în mintea oamenilor se întâmplă un fenomen extraordinar: Oamenii ÎNCEP SĂ-ȘI ÎNCHIPUIE cum arată ceea ce aud. E ca și cum fiecare din cei ce ascultă ar vedea cu ochii închiși un film exact așa cum și-l închipuie. E o joacă foarte frumoasă, care nu dă greș niciodată. Vreți să încercați? Închideți ochii și spuneți cu glas tare: ciocolată! Nu-i așa că e bună? Deja îi simțiți gustul și doar ați rostit cuvântul… E magie, ce să vă mai spun!

Voi ați auzit de Ora de Poveste cu Ada? Dacă nu ați auzit, să știți că din când în când o puteți vedea pe Ada pe Internet. Ia cărți de la bibliotecă, pornește video telefonul și le citește pentru oricine vrea să asculte. Sunt povești neobișnuite, cu porumbei care vor să conducă autobuze și magazine în care se găsesc de vânzare monștri caraghioși, denumiți Ptiu și Bleah sau Sforăilă și Hapciu și vrăjitoare ce adună pe mătură tot felul de lighioane și nu se lasă mâncate de dragoni.

Ei… Ada a scris cinci cărți. Una nu se mai găsește pe nicăieri, sunteți foarte norocoși dacă o aveți deja în bibliotecă. Se numește „Poveștile Domnișoarei Firicel”și conține șapte istorioare despre viața unei fetițe. Nu-s povești cu zâne, nici cu spiriduși, ci sunt povești despre anotimpuri și despre îngeri, despre grădiniță și despre păsări măiestre, ba chiar e una cu un Domn de Ciocolată care îi învață pe copii cum se mănâncă de fapt ciocolata și cu o prințesă care nu voia să se spele…

A doua carte se numește Călătorie prin Curcubeu și e un fel de poezie… Nu chiar cu totul și cu totul poezie, dar anumite cuvinte chiar rimează și-s ușor de ținut minte. E despre șapte cetăți fermecate prin care oricine se poate plimba nestingherit, dacă știe să răspundă la întrebările unui pitic cu nume secret. Mai mult nu vă zic, vă las să descoperiți singuri, că ar fi păcat să nu vă jucați și voi cu Paznicul Curcubeului.

A treia carte dezvăluie Secretul Fulgilor de Nea. E o carte mititică, subțirică, delicată, zici că mai are puțin și se topește, dar între paginile ei se ascunde o taină pe care uneori nici oamenii mari nu o deslușesc prea repede: aceea că, deși suntem unici, împreună suntem mai puternici.

A patra carte… Ei… Aici e aici. A patra carte povestește despre prietenie și despre renaștere, despre visuri ce se pot împlini chiar când te aștepți mai puțin. V-ați întrebat vreodată la ce visează oamenii de zăpadă? Ada știe. Dacă vreți să aflați și voi, aveți ocazia în curând să vă întâlniți cu personajele ei abia ieșite din tipar.

A cincea carte se numește Prințul Lalea și Muzica Lumii și mai are un pic, un pic, doar atâtica, mai puțin decât un bob de piper până povestea se așază cuminte între coperte.

Până una alta, haideți să-i cunoașteți pe Omul de Zăpadă și pe prietenii lui, Îngerașul de Zăpadă și viețuitoarele din pădure, care s-au hotărât să-și împodobească și ei un brad pentru Crăciun, chiar în Poiana Căprioarelor. O puteți vedea pe Ada și chiar puteți schimba câteva cuvinte cu ea Luni, 28 Noiembrie 2016, la Ceai Et Caetera, în Brașov, pe strada Latină, la numărul 15. Va fi acolo și un oaspete special: Anda Ansheen, autoarea ilustrațiilor cărții „La ce visează oamenii de zăpadă”.

Ne vedem acolo!

 Evenimente săptămânale:

Clubul de Board games reloaded

În fiecare luni de la 19h00

Dacă te numeri printre pasionații de board games, aici ți-ai găsit locul. În fiecare luni pasionații de board games se întâlnesc sus în Șchei, la ceainărie. Începând cu ora 19.00, un nou joc așteaptă cuminte să fie descoperit și exploatat la maxim. Fie că preferi jocurile cu cărţi (Saboteur, Solo, Bohnanza), de strategie (Dominion, Risk, Game of Thrones, Qwirkle), sau cu poveşti (Dixit, Dixit Odyssey), găseşti la noi peste 80 de board games din care să alegi!

Oricare ar fi abilitatea ta, în jocurile board games vei descoperi întotdeauna cum să o exersezi. Membrii clubului de board games te vor ajuta să intri-n joc!

Atenție! Provoacă dependență! S-ar putea să țină cel puțin până la toamnă!

Toastmasters International Weekly Meeting – public speaking club in English

Every Tuesday, from 7 p.m.

Toastmasters International is a nonprofit educational organization that teaches public speaking and leadership skills through a worldwide network of meeting locations. Since 2010, Brasov Toastmasters Club has been dedicated to helping people become better Speakers and better Leaders. By joining our weekly meeting you will find a supportive and positive learning experience in which members are empowered to develop communication and leadership skills, resulting in greater self-confidence and personal growth!

Friday Night Magic

În fiecare vineri de la 19h00

Magic The Gathering este primul joc apărut, de tipul “trading card game”. În 2011, la nivel mondial, comunitatea avea peste 11 milioane de jucători. Persoanele interesate să se distreze, dar care vor să își dezvolte abilitățile strategice sunt așteptate în fiecare zi de vineri, să intre în comunitatea jucătorilor de Magic The Gathering, din Brașov.

Clubul de limbi străine: franceză, engleză și în viitor germană

Întâlnirile au loc marți sau miercuri, la două săptămâni, la ora 19h00, în funcție de disponibilitatea participanților

Iubești limbile străine?

Știi cât de important este ca în CV să îți poți strecura cunoștințele unei limbi străine?

Cunoști o limbă străină dar nu ai mai exersat-o demult?

Cum ar fi să îți poți exersa abilitățile de comunicare și cunoștințele în cadrul unei întâlniri cu oameni care doresc același lucru?

La Ceai et caetera s-a deschis sezonul de primăvară, pretexte găsim pentru conversație… haideți să încercăm într-o limbă străină!

Vei avea ocazia să te întâlnești cu vorbitori nativi ai unei limbi străine, să te distrezi și să te relaxezi la un ceai cald sau la o ciocolată delicioasă.

Evenimente permanente:

 “În joacă” – Peretele care a prins viață datorită elevilor clasei a IX-a arhitectură de la Liceul de arte plastice Hans Mattis-Teutsch, coordonați de doamna profesoară Cristina Lorincz

Începând cu Iulie 2015

Lucrarea reprezintă înfruntarea dintre cei doi șahiști înfățisați prin cunoscutele lucrări de artă: Venus din Milo și Gânditorul de la Hamangia. Fiecare combatant luptă din turnul lui, Venus din Milo se află în turnul de Jenga, iar Gânditorul în turnul de cărți. Firește, respectând realitatea, statuia reprezentativă culturii Greciei antice, neavând mâini, nu poate face nicio mutare pe tabla de șah, piesele ei fiind zdrobite de armata adversarului.

Obiectele si personajele lucrării pot fi interpretate. De exemplu, dacă s-ar lua fiecare bucată a picturii se pot descoperi elemente esențiale oricărui joc: turnul de Jenga și cel de cărți reprezintă practica, experiența și măiestria, Venus reprezintă frumusețea și plăcerea jocului, armata de piese reprezintă duritatea și rigiditatea, Jokerii sunt copilaria și bucuria, transformarea pieselor de remi în cărți de joc aduce aminte de magia transmisă, Monalisa reprezintă misterul, iar, nu în ultimul rand, Gânditorul reprezintă tactica și strategia bine gândită. Toate aceste elemente alcătuiesc fiecare joc minunat.

Personajele pot fi înțelese și ca niste trăsături, caractere sau acțiuni ale societății, Jokerii reprezintă tinerețea, fericirea, spontaneitatea și, totodată, lipsa de griji și indiferența față de probleme, în timp ce Venus reprezintă frumusețea fizică, iar Gânditorul reprezintă omul îngândurat, grijuliu, cel care planifică fiecare mișcare, fiind in opoziție cu Jokerii.

Proiectul acestei picturi pe perete a fost unul îndrăzneț, având în vedere că a fost pentru prima dată când cei unsprezece tineri au pictat la asemenea dimensiuni (peretele având 4,25 m X 2,60 m) și mai ales pentru că au lucrat în echipă. Ei au alcătuit o echipă frumoasă și plină de talente distincte. La început ideile au venit din partea întregului grup și, filtrându-le și punandu-le pe hârtie au ajuns la un desen care mai apoi avea să devină o pictură cât tot peretele. Toate detaliile aproape că au dublat timpul de lucru estimat inițial. Toți au lucrat cât de bine au putut și cu bune, cu rele, au reușit să termine, fiind mândri de ceea ce au reușit să realizeze în echipă.

Probabil că in viitor se vor putea ocupa și de alte proiecte la fel de provocatoare sau chiar mai ambițioase.

text scris de către liderul echipei, Vlad Comșa.

Colțul cu idei istețe și cu personalitate: cadouri sau pretexte pentru a le face o bucurie celor dragi 

De ziua cuiva drag sau când ai un motiv special de bucurie, în ceainărie te așteaptă un colț dedicat. Cu drag, ceainăresele te pot consilia și vei putea alege un set special de ceai, o geantă sau o creație vestimentară handmade, create de Atelier M, un puzzle sau un joc de societate de tip card game sau board game. Peste 150 de titluri te așteaptă în Lumea board games.

Sărbătorește-ți ziua de naștere la Ceai et caetera

O aniversare puțin…mai specială!

Pentru cei mici sau mari, pentru o surpriză celor dragi ție, te invităm să petreci în stilul Ceai et caetera! Motivul tău de bucurie, prilejul ceainăreselor de a te servi cu drag cu produse sănătoase: ceaiuri fierbinți, ciocolată caldă de tot felul, limonadă, oranjadă, sucuri proaspete și naturale 100%,  alternative sănătoase pentru gustări, prăjitură Marlenka și torturi speciale de la Casa de turtă dulce.

Indiferent  pentru care dintre spațiile de care dispunem vei opta, atmosfera va fi mereu una relaxată.

Multitudinea de jocuri colorate deschise în ceainărie îi vor purta pe toți cei mici și/sau mari în lumea magică a jocurilor de societate de tip Board games.

Cei mici vor fi primiți într-o sală decorată special de petrecere cu baloane colorate, cărți de povești, mini-jucării de pluș. Vor găsi de asemenea puzzle-uri, jocuri de strategie pentru vârsta lor.

Cu drag,

Prietenii tăi de la Ceai et caetera

Mai multe detalii despre toate activitățile care au loc în ceainărie, puteți găsi accesând:

www.ceaietc.ro

http://www.facebook.com/ceaietc

Programul ceainăriei:

Luni – Vineri: 14h00-23h00

Sâmbătă – Duminică: 13h00-23h00

Ultima comandă: ora 22h00

p.s.: Vă mulțumim că ne sunteți alături și dornici de a continua împreună povestea începută pe strada Castelului acum șapte ani.

De patru ani, ne găsiți în pitorescul Șchei a.k.a. La mama naibii! ☺

Se poate ajunge cu trotineta, cu bicicleta, pe jos, cu autobuzul, pe schiuri sau cu săniuța, cu mașina personală sau a prietenilor, în funcție de sezon și de disponibilitate.

E mai aproape decât pare ☺, la 1.4 km de Piața Sfatului.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags:

Romanțele bunicilor

octombrie 17th, 2016 Fără comentarii

Vă amintiți că în copilărie, bunicilor voștri, când ascultau emoționați romanțele Ioanei Radu, li se umezeau ochii și le înflorea zâmbetul pe chip?! Pe vremea aceea, eu, o puștoaică, nu prea prețuiam cântecele bunicii. Dar am trăit sentimentul melancoliei și al frumuseții romanțelor vinerea trecută, când am avut o ședință de meloterapie la căminul pentru vârstnici din cartierul Noua. De șase săptămâni am început o colaborare cu Direcția de Servicii Sociale, care ne-a cerut și rugat să oferim servicii de bibliotecă vârstnicilor din căminul din Noua. Astfel, împreună cu colega mea, Ioana Căpățână, am început săptămânal să mergem în cămin, să citim, să ascultăm, să discutăm. Am descoperit cu plăcere persoane cu o bucurie rară a vieții, cu probleme de viață, cu dureri, dar care savurează câteva ore petrecute în compania cărților sau a muzicii. Literatura și muzica îi inspiră, îi alină, îi îndeamnă la confesiuni, comentarii, visare sau pure amintiri. Simt o nevoie acută de a vorbi, împărtăși și de a fi ascultați, pentru a alunga singurătatea. Melodiile audiate i-au făcut să își reamintească versurile, să cânte, să murmure versurile, cu gândul la clipele frumoase din viață, i-au liniștit, iar la sfârșit am întâlnit aceeași privire, precum a bunicii mele, de bucurie și plăcere că au auzit ceva drag și scump sufletelor lor. Pentru noi, bibliotecarii, a fost un moment de descoperire a frumuseții acestui gen muzical și de reconfirmare a puterii muzicii asupra firii omenești.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Evenimente de poveste la ceainărie timp de 7 ani

octombrie 4th, 2016 Fără comentarii

7 ani de poveste cu Ceai et caetera

7 octombrie, 19h00

A fost odata ca niciodată un Palat al Ceaiului unde veneau oameni din întregul regat să deguste băuturile magice adunate din toate colţurile lumii. Regina Scorţişoară şi Regele Ghimbir făceau mari adunări în fiecare seară, la care cântau, povesteau ori se jucau cu prietenii apropiaţi. Palatul a început să fie din ce în ce mai îndrăgit şi să adune ilustratori, pictori, dansatori şi artişti de tot felul, gata oricând să împărtăşească din aventurile şi călătoriile lor. Iar locuitorii din regat veneau să îi asculte şi să îi vadă, fără să le lipseacă vreodată din mână câte o ceşcuţă de ceai. Ceaiul însă nu era singura atracţie în acest minunat palat. În fiecare seară, mesele erau acoperite de cărţi colorate, zaruri şi piese de lemn în miniatură, iar oamenii râdeau şi se jucau până târziu în noapte.

Recunoaştem, de la ei am împrumutat ideea şi aşa am vrut să fie ceainăria noastră, un loc magic, plin de poveşti, unde oamenii vin cu drag şi de unde nu mai vor să plece. Au trecut între timp 7 ani. Ceaiul a rămas ingredientul secret care ne aduce împreună. Dar am încercat multe reţete de atunci, am schimbat o casă şi ne-am făcut noi prieteni.

Vă invităm vineri, pe 7 octombrie la ora 19h00, să sărbătorim împreună, ca în fiecare an. Cu turtă dulce, prăjtura Marlenka şi mai nou adaugate în meniu, prăjiturile delicioase preparate de Omuleţul cu bască Roşie.

Potluck raw & vegan – împărțim secrete și degustăm mâncare sănătoasă

20 octombrie 2016, 20h00

Te invit la un potluck raw și vegan, un eveniment fain ce va avea loc la ceainăria Ceai et caetera de pe strada Latină nr. 15. Vei cunoaște oameni frumoși și interesați de o viață sănătoasă, vei degusta preparate delicioase, vei afla rețete noi, vei râde și vei face schimb de impresii cu cei prezenți.

Biletul de intrare pentru fiecare persoană constă în:

• Un preparat fără foc sau gătit dar vegan care să ajungă la 3 persoane. Nu te speria dacă nu știi să gătești sau nu ai timp, poți aduce o salată simplă din fructe sau legume.

• Consumație de la ceainărie (ceai, limonadă, oranjadă sau fresh)

Înscrierile se fac la adresa de e-mail ramona.chivereanu@gmail.com

Te aștept cu drag,

Ramona Chivereanu

Evenimente săptămânale:

Clubul de Board games reloaded

În fiecare luni de la 19h00

Dacă te numeri printre pasionații de board games, aici ți-ai găsit locul. În fiecare luni pasionații de board games se întâlnesc sus în Șchei, la ceainărie. Începând cu ora 19.00, un nou joc așteaptă cuminte să fie descoperit și exploatat la maxim. Fie că preferi jocurile cu cărţi (Saboteur, Solo, Bohnanza), de strategie (Dominion, Risk, Game of Thrones, Qwirkle), sau cu poveşti (Dixit, Dixit Odyssey), găseşti la noi peste 80 de board games din care să alegi!

Oricare ar fi abilitatea ta, în jocurile board games vei descoperi întotdeauna cum să o exersezi. Membrii clubului de board games te vor ajuta să intri-n joc!

Atenție! Provoacă dependență! S-ar putea să țină cel puțin până la toamnă!

Toastmasters International Weekly Meeting – public speaking club in English

Every Tuesday, from 7 p.m.

Toastmasters International is a nonprofit educational organization that teaches public speaking and leadership skills through a worldwide network of meeting locations. Since 2010, Brasov Toastmasters Club has been dedicated to helping people become better Speakers and better Leaders. By joining our weekly meeting you will find a supportive and positive learning experience in which members are empowered to develop communication and leadership skills, resulting in greater self-confidence and personal growth!

Friday Night Magic

În fiecare vineri de la 19h00

Magic The Gathering este primul joc apărut, de tipul “trading card game”. În 2011, la nivel mondial, comunitatea avea peste 11 milioane de jucători. Persoanele interesate să se distreze, dar care vor să își dezvolte abilitățile strategice sunt așteptate în fiecare zi de vineri, să intre în comunitatea jucătorilor de Magic The Gathering, din Brașov.

Clubul de limbi străine: franceză, engleză și în viitor germană

Întâlnirile au loc marți sau miercuri, la două săptămâni, la ora 19h00, în funcție de disponibilitatea participanților

Iubești limbile străine?

Știi cât de important este ca în CV să îți poți strecura cunoștințele unei limbi străine?

Cunoști o limbă străină dar nu ai mai exersat-o demult?

Cum ar fi să îți poți exersa abilitățile de comunicare și cunoștințele în cadrul unei întâlniri cu oameni care doresc același lucru?

La Ceai et caetera s-a deschis sezonul de primăvară, pretexte găsim pentru conversație… haideți să încercăm într-o limbă străină!

Vei avea ocazia să te întâlnești cu vorbitori nativi ai unei limbi străine, să te distrezi și să te relaxezi la un ceai cald sau la o ciocolată delicioasă.

Evenimente permanente:

“În joacă” – Peretele care a prins viață datorită elevilor clasei a IX-a arhitectură de la Liceul de arte plastice Hans Mattis-Teutsch, coordonați de doamna profesoară Cristina Lorincz

Începând cu Iulie 2015

Lucrarea reprezintă înfruntarea dintre cei doi șahiști înfățisați prin cunoscutele lucrări de artă: Venus din Milo și Gânditorul de la Hamangia. Fiecare combatant luptă din turnul lui, Venus din Milo se află în turnul de Jenga, iar Gânditorul în turnul de cărți. Firește, respectând realitatea, statuia reprezentativă culturii Greciei antice, neavând mâini, nu poate face nicio mutare pe tabla de șah, piesele ei fiind zdrobite de armata adversarului.

Obiectele si personajele lucrării pot fi interpretate. De exemplu, dacă s-ar lua fiecare bucată a picturii se pot descoperi elemente esențiale oricărui joc: turnul de Jenga și cel de cărți reprezintă practica, experiența și măiestria, Venus reprezintă frumusețea și plăcerea jocului, armata de piese reprezintă duritatea și rigiditatea, Jokerii sunt copilaria și bucuria, transformarea pieselor de remi în cărți de joc aduce aminte de magia transmisă, Monalisa reprezintă misterul, iar, nu în ultimul rand, Gânditorul reprezintă tactica și strategia bine gândită. Toate aceste elemente alcătuiesc fiecare joc minunat.

Personajele pot fi înțelese și ca niste trăsături, caractere sau acțiuni ale societății, Jokerii reprezintă tinerețea, fericirea, spontaneitatea și, totodată, lipsa de griji și indiferența față de probleme, în timp ce Venus reprezintă frumusețea fizică, iar Gânditorul reprezintă omul îngândurat, grijuliu, cel care planifică fiecare mișcare, fiind in opoziție cu Jokerii.

Proiectul acestei picturi pe perete a fost unul îndrăzneț, având în vedere că a fost pentru prima dată când cei unsprezece tineri au pictat la asemenea dimensiuni (peretele având 4,25 m X 2,60 m) și mai ales pentru că au lucrat în echipă. Ei au alcătuit o echipă frumoasă și plină de talente distincte. La început ideile au venit din partea întregului grup și, filtrându-le și punandu-le pe hârtie au ajuns la un desen care mai apoi avea să devină o pictură cât tot peretele. Toate detaliile aproape că au dublat timpul de lucru estimat inițial. Toți au lucrat cât de bine au putut și cu bune, cu rele, au reușit să termine, fiind mândri de ceea ce au reușit să realizeze în echipă.

Probabil că in viitor se vor putea ocupa și de alte proiecte la fel de provocatoare sau chiar mai ambițioase.

text scris de către liderul echipei, Vlad Comșa.

Colțul cu idei istețe și cu personalitate: cadouri sau pretexte pentru a le face o bucurie celor dragi 

De ziua cuiva drag sau când ai un motiv special de bucurie, în ceainărie te așteaptă un colț dedicat. Cu drag, ceainăresele te pot consilia și vei putea alege un set special de ceai, o geantă sau o creație vestimentară handmade, create de Atelier M, un puzzle sau un joc de societate de tip card game sau board game. Peste 150 de titluri te așteaptă în Lumea board games.

Sărbătorește-ți ziua de naștere la Ceai et caetera

O aniversare puțin…mai specială!

Pentru cei mici sau mari, pentru o surpriză celor dragi ție, te invităm să petreci în stilul Ceai et caetera! Motivul tău de bucurie, prilejul ceainăreselor de a te servi cu drag cu produse sănătoase: ceaiuri fierbinți, ciocolată caldă de tot felul, limonadă, oranjadă, sucuri proaspete și naturale 100%,  alternative sănătoase pentru gustări, prăjitură Marlenka și torturi speciale de la Casa de turtă dulce.

Indiferent  pentru care dintre spațiile de care dispunem vei opta, atmosfera va fi mereu una relaxată.

Multitudinea de jocuri colorate deschise în ceainărie îi vor purta pe toți cei mici și/sau mari în lumea magică a jocurilor de societate de tip Board games.

Cei mici vor fi primiți într-o sală decorată special de petrecere cu baloane colorate, cărți de povești, mini-jucării de pluș. Vor găsi de asemenea puzzle-uri, jocuri de strategie pentru vârsta lor.

Cu drag,

Prietenii tăi de la Ceai et caetera

Mai multe detalii despre toate activitățile care au loc în ceainărie, puteți găsi accesând:

www.ceaietc.rohttp://www.ceaietc.ro/

http://www.facebook.com/ceaietc

Programul ceainăriei:

Luni – Vineri: 14h00-23h00

Sâmbătă – Duminică: 13h00-23h00

Ultima comandă: ora 22h00

p.s.: Vă mulțumim că ne sunteți alături și dornici de a continua împreună povestea începută pe strada Castelului acum șapte ani.

De patru ani, ne găsiți în pitorescul Șchei a.k.a. La mama naibii! ☺

Se poate ajunge cu trotineta, cu bicicleta, pe jos, cu autobuzul, pe schiuri sau cu săniuța, cu mașina personală sau a prietenilor, în funcție de sezon și de disponibilitate.

E mai aproape decât pare ☺, la 1.4 km de Piața Sfatului.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Bibliografie locală versus istorie locală?

octombrie 4th, 2016 Fără comentarii

Între 22-24 septembrie 2016 am participat la Constanţa la aniversarea a 85 de ani de bibliotecă publică în vechiul Tomis. Programul, conceput  de gazda noastră, Biblioteca Judeţeană “Ioan N. Roman” Constanţa, a fost bine gândit, echilibrat, partea festivă fiind completată de partea profesională de sesiuni şi discuţii. Datorez recunoştinţă pentru frumosul eveniment şi felicitări la cei 85 de ani de activitate, prilej cu care a fost publicată o monografie.

În acest context, doamna directoare Corina Apostoleanu a propus o dezbatere despre bibliografie locală şi istorie locală. Mai este actuală şi aplicabilă, în noul context marcat de tehnologiile comunicării, sintagma de bibliografie locală? Satisface cerinţele şi nevoile utilizatorilor? Sau ar trebui să fie înlocuită cu conceptul de istorie locală, mult mai larg? Dezbaterea, moderată de bibliotecarele de la departamentul de bibliografie locală din Constanţa (Anca Dobre şi Luminiţa Stelian, ambele absolvente de istorie), a pornit de la această întrebare adresată publicului. Colegele de la Biblioteca Judeţeană Galaţi au oferit răspunsul lor, susţinând cauza bibliografiei locale, li s-a alăturat, sprijinindu-le, domnul profesor Mircea Regneală. Observaţia moderatoarelor noastre gazde viza faptul că cererile punctuale de istorie locală sunt tot mai frecvente, iar bibliografia locală prin indexarea tuturor evenimentelor, inclusiv a târgurilor de diferite profiluri, nu răspunde acestor cereri. În schimb, cererile punctuale de istorie locală, care presupun căutare de informaţii, documentare, verificarea surselor, cer timp şi un volum de muncă tot mai mare, atingând uneori statut de cercetare. Unde ne oprim? Care este graniţa pe care o stabilim noi, bibliotecarii şi bibliografii? În acest context, după ce am remarcat că studiile de istorie locală s-au practicat mai întâi în SUA, deci sunt o practică şi un model americane, am relatat experienţele mele şi am subliniat că adesea utilizatorii bibliotecilor publice solicită servicii de bibliografie şi istorie locală pe un ton din care deduci că aşteaptă o lucrare definită, nu o listă de recomandări şi informaţii (publicaţii, ziare şi reviste, site-uri, platforme profesionale). În condiţiile acestea, se pune foarte limpede problema plagiatului. Cunoaştem aceste practici şi cazuri, fiecare a avut asemenea experienţe în biblioteca sa. Am descurajat constant comportamente de genul acesta în rândul bibliotecarilor, profesorilor, elevilor, studenţilor, am luat anunţurile de servicii de lucrări de licenţe lipite în spaţiul nostru rezervat afişelor, am raportat datele din anunţ la poliţie, moment în care a încetat afişarea lor. Acesta este motivul pentru care consider că limita pe care o stabilim noi bibliotecarii este aceea a plagiatului. Oferim servicii de informare, nu lucrări de informare pe care să îşi pună altcineva numele.  După părerea mea, bibliotecile publice sunt printre puţinele instituţii care îşi pot asuma combaterea plagiatului.

Doamna directoare Corina Apostoleanu considera că astăzi bibliografia locală şi-a extins teritoriul către istorie locală. Dacă ar fi să răspund, cred că bibliografia şi istoria locală nu se exclud, ci se completează. Se spune că atunci când viaţa îţi dă lămâi, fă limonadă. Dacă, la un moment dat, o solicitare de istorie locală implică căutări pline de acribie pentru a găsi datele de răspuns, eu aş zice să foloseşti istoria locală pentru a face bibliografie locală ce susţine cunoaşterea istorică. De exemplu, când te interesezi de vizitele reginei Maria în zona Branului, alegi să răsfoieşti presa locală din Braşov (Gazeta Transilvaniei, Carpatii, Ardealul) şi cea românească centrală (Universul, Patria). După ce răspunzi şi te achiţi de datoria faţă de utilizator, nimic nu te împiedică să păstrezi informaţia sub forma unei bibliografii locale tematice, pe care o poţi face disponibilă online în catalogul electronic al bibliotecii, sub semnătura bibliografului.  Aş vrea aici să accentuez importanţa creării de baze de date. Bibliografiile tematice specializate, rezultate din căutările şi cererile de istorie locală, pot să servească drept punct de plecare pentru ca bibliotecile publice să înceapă să construiască baze de date locale. Aşa văd eu că bibliografia locală ajută istoria locală, iar munca bibliotecarului se păstrează şi este făcută cunoscută publicului. Când viaţa îţi cere istorie locală, fă bibliografie locală tematică şi baze de date! Foloseşte situaţia în folosul tău! Şi în nici un caz nu renuţa la bibliografia locală, fie şi numai pentru motivul că avem standard profesional internaţional pentru aşa ceva. Profesia de bibliotecar şi bibliograf este una dintre puţinele meserii din România reglementată profesional prin standarde internaţionale, acceptate de toţi, spre deosebire de arhivişti şi muzeografi. Este o mare diferenţă, noi dispunem de instrumente şi limbaje profesionale standardizate şi universale.

P.S.: Un exemplu

În 2008, la aniversarea a 170 de ani de la apariţia Gazetei de Transilvania, am făcut o micromonografie a ziarului, pe baza bibliografiei consultate. Am prezentat lucrarea la o sesiune aniversară de istorie la Muzeul Casa Mureşenilor, după care am publicat în serial lucrarea într-un ziar local, la invitaţia publicistului de atunci, Ioan Popa. Peste ani, ziarul a încetat să mai apară, după alţi câţiva ani arhiva online s-a închis şi ea. Nu mai găseam online lucrarea mea. Între timp, hardul computerului meu se arsese de două ori, nu mai puteam recupera textul meu. Atunci am folosit softul de bibliotecă unde am identificat contribuţiile mele indexate la bibliografia locală, am decis să merg la secţia de ziare şi reviste a bibliotecii, am xeroxat toate paginile cu serialele din lucrarea mea şi am rugat-o pe colega mea Dorina Bătrâneanu să reintroducă textul. După tehnoredactare, am corectat lucrarea recuperată, am anexat imagini şi totul a fost încărcat în meniul Biblioteca digitală pe pagina de internet a bibliotecii. Aceasta a fost soluţia mea, creând un fişier de format html în baza de date din biblioteca noastră digitală. Iată de cred că este cel mai bine să facem baze de date cu conţinut local şi naţional românesc.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Mocanii din Ţara Bârsei – Apel pentru fotografii

septembrie 12th, 2016 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa organizează în colaborare o expoziţie despre transhumanţa mocanilor din zona Braşov în Dobrogea. Deschiderea acestei expoziţii va avea loc în 26 octombrie 2016, la Braşov, la sediul Bibliotecii Judeţene Braşov (Livada Poştei, Bd. Eroilor 35).

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov doreşte ca această expoziţie să fie colectivă şi să implice atât instituţiile publice de cultură şi de memorie, cât şi comunitatea. În acest sens, instituţia noastră a făcut documentarea necesară pentru expoziţie, a întocmit lista cărţilor, hărţilor şi fotografiilor din colecţiile sale ilustrative pentru temă şi a apelat la colaborarea Direcţiei Judeţene Braşov a Arhivelor Naţionale şi la Muzeul de etnografie Braşov.

Pentru ca expoziţia să fie cu adevărat comunitară şi publicul să se regăsească în ea, apelăm la concetăţenii noştri, urmaşi sau/şi membri ai familiilor de mocani din zona Braşov, Săcele, Râşnov, Bran, Vama Buzăului să contribuie, dacă doresc, cu fotografii şi alte documente la expoziţie. Contributorii pot aduce poze şi alte documente la Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, unde acestea se vor scana şi li se va restitui originalul. Dacă doresc să împrumute fotografii, albume, panouri, Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov va face un contract de împrumut şi custodie şi va restitui originalele la desfacerea expoziţiei.

Organizatorii aşteaptă răspunsul la acest apel şi informaţii despre documente pentru expoziţie la următoarea adresă biblgb@rdsbv.ro, telefon 0268 419 338, interior 119 (persoană de contact Ruxandra Nazare).

Cu mulţumiri,

Echipa Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags: ,

Concurs de idei pentru tinerii din Braşov

Adu o schimbare pentru Braşov!
Ai observat ceva ce te-a deranjat prin cartierul tău/ oraş? Ai văzut de exemplu un spaţiu verde care ar putea fi înfrumuseţat? Sau nişte copii cărora le-ai putea îmbunătăţi cumva viaţa? Poate e nevoie de un loc amenajat pentru practicarea skateboarding-ului sau a altui sport?
Sunt multe idei la care probabil şi tu te-ai gândit. Dacă ai energia şi curajul necesar, acum îţi oferim şansa de a schimba ceva în Braşov!
Ce îţi propunem?
Un concurs de idei la care să te înscrii împreună cu patru prieteni de-ai tăi. Dacă aveţi între 16 şi 30 de ani şi vreţi să vă implicaţi în comunitate, vă aşteptăm ideile de proiecte cu entuziasm şi interes.
Echipa câştigătoare îşi va putea pune ideea în practică cu ajutorul unei finanţări din partea noastră (200 euro) + îşi va prezenta proiectul într-un schimb de tineret în Portugalia, la începutul anului viitor.
Cine vă ajută şi cu ce?
Asociaţia ApIS-PM Feedback Braşov, prin Centrul de Voluntariat Braşov în parteneriat cu YUPI (Youth Union of People with Initiative) din Portugalia – vă acordăm suportul necesar (informaţii, consiliere).
Sună bine?
Dacă da, ai formularul de înscriere şi regulamentul de concurs aici http://goo.gl/XuCiwU
Aşteptăm ideile de proiecte până la data de 30 septembrie 2016, orele 18:00, pe adresa de e-mail hello@voluntarbrasov.ro
Echipa Voluntar Brasov
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags: , ,

Ştiaţi că…? – Lucruri esenţiale despre biblioteci

Ştiaţi că…

1. Bugetul unei biblioteci publice din Italia, Marea Britanie , Spania are câteva rubrici esenţiale – cheltuieli curente de întreţinere, achiziţii publicaţii noi, modernizarea vechilor biblioteci (mobilier – rafturi, birouri, corpuri de iluminat, scaune, canapele etc. pentru utilizatori, echipamentele IT pentru bibliotecari şi cititori) si deschiderea de noi biblioteci moderne, prietenoase, cu un design atragator, interactive?!  Iar în fiecare an se deschid noi biblioteci de către autorităţile publice locale, care văd bibliotecile publice drept un serviciu public necesar populaţiei urbane.  Există un plan şi o strategie, care se urmăresc şi aplică în fiecare an.

2. În România, în Cluj, există o asemenea atitudine de modernizare a vechilor biblioteci filiale, susţinută financiar de administraţia judeţeană?! După încheierea lucrărilor la Cluj Arena, au început alocările bugetare pentru investiţii în bibliotecile publice.

3. Tot în Cluj există o strategie de extindere a bibliotecilor filiale ale Bibliotecii Judeţene în cartiere? Cum oraşul este în expansiune şi adaugă noi zone, Consiliul Judeţean a alocat spaţii şi bani pentru noi filiale.

Deci se poate şi în România, chiar în materie de biblioteci publice să existe viziune, să se găsească finanţare şi să se aplice ideile afirmate.  Este nevoie şi la noi de aşa ceva, de ce nu?!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Biblioteca oraşului Codlea şi oamenii

Aflu de la Biblioteca orăşenească Codlea că a devenit un punct de atracţie înainte de redeschiderea ei publică, în urma încheierii renovării şi modernizării. Codlenii au asistat în ultimii doi ani la un mare şantier, lucrările din centrul oraşului, inclusiv de la biblioteca publică codleană, desfăşurându-se intens. O dată cu apropierea finişului, tot mai mulţi locuitori ai Codlei, atraşi de aspectul renovat al bibliotecii, intră şi vizitează biblioteca, fiind curioşi să vadă cum arată, cum s-a modernizat, nerăbdători să se bucure de serviciile ei. O tânără a constatat cât de frumos şi de multă linişte este în sala de lectură şi a decis pe loc că aici va veni să studieze. Chiar şi turişti români, vizitatori ai Braşovului, au venit şi în Codlea şi s-au oprit la muzeu şi apoi la bibliotecă, observând lucrările noi şi dorind să cunoască instituţiile publice locale. Iată un efect al eforturilor de modernizare, creşte rata de vizibilitate a bibliotecii graţie înfăţişării nou redobândite, oamenii se simt îmbiaţi să treacă pragul, atraşi de aspectul atractiv, modernizat al bibliotecii. La mai mare, dorim bibliotecii codlene să fie mereu deschisă şi atractivă pentru oameni, căci bibliotecile lucrează cu oamenii şi cartea!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (7 votes cast)