Arhivă

Arhivă pentru ‘Cultura’ Categoria

2015 expozițional

februarie 12th, 2016 Fără comentarii

Cum a fost Brașovul sub raportul expozițiilor în anul 2015 din perspectiva mea de vizitator și consumator de expoziții? Dacă mă refer la muzee, aș observa în primul rând Muzeul de Artă, Muzeul Civilizației Urbane și Muzeul de Etnografie. Sunt cele mai active muzee brașovene sub raportul expozițiilor. Muzeul de Artă a organizat 7 expoziții temporare la care se adaugă alte două expoziții itinerante – Hermann Morres la Făgăraș și la Centrul Multicultural al Universității și Mattis Teutsch în Ungaria. Este un ritm susținut și normal de organizare de expoziții. În 2015, alături de expozițiile care au valorificat patrimoniul muzeului, la Artă au fost aduse expoziții de artă contemporană aparținând unor artiste din noua generație – Diana Oțet, Ada Munteanu. Prezența lor se datorează curatoarei Andreea Pocol, absolventă de istoria artei la Cluj, specializată pe artă contemporană și angajată recent la muzeu. Astfel, Muzeul de Artă și-a asumat implicarea în sprijinirea demersurilor artistice contemporane. Remarc efortul muzeului de a înnoi oferta și a da publicului și artă contemporană. La Civilizație Urbană și Etnografie am observat expoziții temporare de mici dimensiuni, elegante, care au expus combinat piese din patrimoniul propriu și piese ale creatorilor și meșterilor artizani contemporani – bijuterii, broderii ori centuri. Muzeul de Etnografie este implicat și în proiecte ample de cercetare materializate în volume, aplicații pentru recunoașterea unor obiceiuri tradiționale parte a patrimoniului imaterial la UNESCO și expoziții despre aceste tradiții, identificate la noi în localitatea Ticuș. Muzeul Casa Mureșenilor a luat în anul 2015 decizia de a reorganiza cea mai mare parte a spațiului expoziției permanente ca galerie pentru expoziții temporare de artă contemporană. Spațiul a fost modernizat și s-a redeschis pentru public în 5 octombrie cu o expoziție de gravură Rembrandt, dintr-o colecție particulară. Casa Mureșenilor a avut mult curaj să schimbe spațiul expozițional propriu, făcând disponibile astfel 8 încăperi, dar decizia trebuie continuată și susținută de un portofoliu de expoziții periodice. Va fi cel mai greu efort, cel de management implicând strategie, viziune, bune conexiuni în mediul artistic astfel încât noul spațiu expozițional să capete identitate și recunoaștere.

Anul 2015 a adus brașovenilor alte spații expoziționale. Astfel, în clădirea Rectoratului, spațiul de la parter, chiar la intrare, s-a aflat în șantier. Aici a fost amenajată o galerie foarte modernă, cu un sistem profesionist de iluminare. Acest spațiu elegant și complet schimbat a fost inaugurat expozițional cu rafinatele gravuri ale lui Hermann Morres din colecția Muzeului de Artă Brașov. O galerie particulară a fost deschisă prin inițiativa unui grup de artiști reuniți în asociația Artessentia. Ei au organizat un frumos spațiu în mansarda casei de pe strada Ceahlău nr. 2, ce servește drept sediul asociației, numită Galeria albastră. Tot asociația Artessentia a organizat expoziții și alte activități în Turnul Alb, care, încă din anul 2014 a fost reînviat ca spațiu expozițional și artistic prin strădania lor. În sfârșit, Turnul Artelor, ce aparține Redutei, a găzduit expoziția artiștilor rezidenți din anul 2015. În ajun de sărbători, dacă nu mă înșel în 23 decembrie, și prin implicarea asociației Kunstadt, un spațiu comercial era transformat într-unul expozițional Cofetart ce includea lucrări de artiști tineri. Nu pot încheia fără însă a aminti ceva despre care ar fi trebuit să vorbesc la finalul anului 2014. Atunci, în acel an, s-a deschis Galeria M 8 sau Mureșenilor 8 unde Mara Oprișiu, cofondator al spațiului, a oferit cele mai diverse evenimente, de la expoziții de artă contemporană la proiecții de filme de animație, Zilele filmului german etc. În ciuda activității susținute și a numelui pe care reușise să și-l facă, M8 încheia anul 2014 prin pierderea spațiului închiriat și destrămarea oricăror planuri. Anul 2015 s-a resimțit din cauza absenței Galeriei M8. A dispărut o galerie, au apărut alte 3, iar turnurile au fost valorificate ca spațiu expozițional. Ceea ce ar fi necesar este o strategie și viziune privind expozițiile, care să se materializeze în planuri bine puse la punct de expoziții și în evenimente cu o cadență periodică. Noile spații trebuie să intre în ritm, încercând să stimuleze un public consumator de artă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Cărțile brașovene – o situație în 2015

februarie 7th, 2016 Fără comentarii

Trecerea unui an te provoacă să îți faci o retrospectivă personală a ceea ce ai realizat, adunat sau pierdut pe durata a 12 luni. Este destul de greu să evaluezi, să apreciezi, să îți dai seama ce păstrezi și de ce anume ești mulțumit. În cazul cărților autorilor brașoveni, apărute în Brașov sau în altă parte, situația implică un efort și o responsabilitate pe măsură. Strădania se dovedește mult mai dificilă și în mod sigur reușita depinde de cunoștințele celui ce scrie. Există riscul ca perspectiva să fie unilaterală. Faptul nu face încercarea complet inutilă. Credem că sunt necesare asemenea evaluări, din partea editorilor și industriei  de carte, din partea mediului literar, a librarilor, a publicului, dar și a bibliotecilor, de ce nu?! Iată de ce îndrăznim să exprimăm aici un punct de vedere asupra cărților brașovene.

Dacă ne uităm la volumele despre istoria orașului și  a împrejurimilor lui, observăm o nouă ediție, ilustrată, a Cronicii de Brașov de Dan Pavalache, mult extinsă, urmată de volumul doi al cărții Sașii despre ei înșiși, coordonator Ligia Fulga al unui colectiv de contributori, care este rodul unei cercetări științifice și de teren ambițioase, întinsă pe durata a câțiva ani. Un alt volum care sintetizează eforturile specialiștilor și cercetătorilor, de această dată pe șantierul arheologic al curții Bisericii Negre, este Redescoperirea trecutului medieval al Brașovului: curtea Bisericii Negre, semnat de un colectiv de autori format din Daniela Marcu Istrate, Dana Jenei, Sebastian Dobrotă, Emanoil Pripon. Anul 2015 a înregistrat o reușită în șirul edițiilor dedicate trecutului Brașovului prin ediția trilingvă a Cosmografiei lui Johannes Honterus. Albumul expoziției Arta brașoveană  postbelică 1945-1989 oferă nu numai reperele evoluției artiștilor brașoveni, dar se dovedește o analiză documentată, pertinentă, atentă, întemeiată pe lecturi ample și cunoașterea aprofundată a colecțiilor.  În 2015 Biserica Neagră, mai precis echipa de istorici de artă și restauratori a finalizat un proiect de restaurare a patrimoniului textil deținut, datând din secolele XV-XVI, cu sprijinul specialiștilor elvețieni. Expunerea temporară a pieselor de patrimoniu a fost însoțită de un ciclu de evenimente (tururi ghidate, conferințe, expoziții). Cu acel prilej, au fost lansate albumele de studii privind piesele textile, apărute în străinătate, în condiții grafice excelente. Vreau să menționez și o carte de istorie orală, un vis mai vechi și o inițiativă a profesorului universitar Mircea Ivănoiu, despre refugiații bucovineni (Oameni prin vremuri. Bucovineni în secolul XX, coordonată împreună cu sociologul Ștefan Ungurean), o materializare a unor preocupări de durată. Literar, anul 2015 a fost fast: am asistat la apariția mai multor volume semnate de autori tineri, unii aflați la debut, alții la a doua carte: Flavius Ardelean, Scârba sfântului cu sfoară roșie, Andrei Dósa, Nada, Vlad Drăgoi, Eschiva, Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinții-n spinare și adio, Daniel Puia-Dumitrescu, O istorie a Cenaclului de Luni. Şi autorii braşoveni mai vechi de vârstă au continuat să publice. La Tracus Arte a apărut, în traducerea Norei Iuga, Strania călătorie a lui Peter Gottlieb de Joachim Wittstock în timp ce Libris a editat Drumul crucii de Doru Munteanu. Au continuat să se editeze volume concepute și gândite în cadrul unor proiecte reușite din anul 2014: Basme, legende și povești din Șcheii Brașovului, în colaborare cu asociația Libris de această dată, dar și un fermecător Atlas al Tărâmurilor Fermecate și Locurilor Magice din Basmele românești, care se vrea și un instrument didactic atrăgător, prin hărțile atașate. Ilustrația la ambele volume de povești este semnată de artista Lia Stănescu. La capitolul ediții noi ale autorilor vechi vreau să menționez povestea Ivan Turbincă de Ion Creangă, într-o ediție ilustrată de George Roșu, foarte sugestiv, apărută la editura Vellant, în seria cărților de povești și nu numai ilustrate de artiști români contemporani. Două albume apărute anul trecut în Brașov au ca punct de plecare Șcheii Brașovului și tradițiile lui: albumul documentar de desene în peniță al pictoriței Aurelia Stoie Mărginean, schițe realizate încă din 1985 în urma unei cercetări de teren, și albumul Artă. Memorie. Restituire care a pornit de la ideea unui grup de artiști de a reînvia semnificația simbolică a ornamentelor artei tradiționale din Țara Bârsei și a le transfigura în arta contemporană. Acestea sunt cărțile care mi-au atras atenția. Evident orice perspectivă este incompletă. Convinsă că mi-au scăpat unele amănunte, închei aici această evaluare personală. 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Premii pentru cultura braşoveană

ianuarie 13th, 2016 Fără comentarii

Am primit un anunţ de la Consorţiul Cultural Corona Braşov. Începând din 6 ianuarie până în 1 februarie, puteți face nominalizările Dumneavoastră la Premiile Anului 2015 în Cultură la Brașov. Avem o categorie nouă – Debut, și o nouă modalitate de constituire a juriului.
Regulament
Art. 1. Consorțiul Cultural Corona organizează Premiile Anului în Cultură la Brașov, eveniment menit să confere recunoaștere publică celor mai valoroase evenimente și producții cultural artistice dintr-un an calendaristic.
Art. 2. Categoriile competiției PAC Brașov sunt următoarele: Cartea anului, Proiectul muzical al anului, Expoziția anului, Proiectul cultural al anului, Concertul anului, Spectacolul teatral al anului, Festivalul anului, Organizația culturală a anului, Debut, Personalitatea culturală a anului.
Art. 3. Nominalizările la aceste categorii pot fi făcute de persoane fizice sau juridice cu activitate în domeniul cultural. Nominalizările se fac în scris, în format electronic, la adresa de poștă electronică consortiulculturalcorona@gmail.com
Art. 4. Nominalizările trebuie să conțină următoarele informații: Nume/Denumire organizație, Denumire proiect, Scurtă descriere – concept, perioadă, activități, beneficiari, impact, rezultate (maxim o pagină), Martor foto/video (link adresă site), Dosar de presă (link bază de date online). Lista finală de nominalizări va fi stabilită de Consorțiul Cultural Corona.
Art. 5. Dosarele de nominalizare vor prezenta proiecte, persoane sau organizații din intervalul 1 ianuarie 2015 – 1 februarie 2016.
Art. 6. Jurizarea se face de către un grup de specialiști și oameni de cultură din afara Brașovului, care vor proveni din uniunile de creație și asociațiile profesionale recunoscute: Uniunea Teatrală din România UNITER, Uniunea Artiștilor Plastici din România UAP, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România UCMR, Asociația Națională a Bibliotecilor Publice din România ANBPR, Rețeaua Națională a Muzeelor din România RNMR, Uniunea Arhitecților din România UAR, Uniunea Scriitorilor din România. Președinția juriului va fi asigurată de un reprezentant al Consorțiului, fără drept de vot. Fiecare membru al juriului va trimite notele sale prin poștă electronică, notele vor fi cuprinse între 1 și 5, 5 fiind nota maximă. Secretariatul jurizării va fi asigurat de Consorțiul Cultural Corona. Fiecare nominalizare va fi notată, iar câștigătorul la fiecare categorie va organizația, persoana sau proiectul care va întruni media aritmetică cea mai mare a tuturor notelor acordate de membrii juriului.
Art. 7. Jurizarea se face în primele două săptămâni din luna februarie.
Art. 8. Gala Premiilor Anului în Cultură va avea loc în a treia zi de luni din luna februarie a anului 2016.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Programul Márai – A Márai-program

decembrie 8th, 2015 Fără comentarii

Programul Márai a fost iniţiat în anul 2011 de către Fondul Cultural Naţional pe baza deciziei ministrului Resurselor Naţionale din Ungaria. Acest program urmăreşte să dezvolte interesul pentru lectură şi carte prin subvenţionarea achiziţiei de publicaţii actuale din Ungaria pentru bibliotecile din această ţară şi din comunităţile maghiare de peste hotare. Astfel se oferă posibilitate bibliotecilor publice, ce au fost selectate pe „Lista bibliotecilor invitate în programul Márai”, să aleagă volumele dorite de pe listele de publicaţii de specialitate ale programului, să comande cărţile respective în limita bugetului stabilit de program pentru fiecare bibliotecă participantă, apoi să le pună la dispoziţia utilizatorilor bibliotecii.

Această bună oportunitate de a achiziţiona carte nouă de limbă maghiară a fost identificată prompt de către secţia maghiară a Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov. Prin efortul şi implicarea bibliotecarului acestei secţii, numeroase volume recente au fost procurate, iar fondul bibliotecii maghiare s-a îmbogăţit şi înnoit, alături de volume cumpărate din bugetul propriu şi din donaţii.

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov a făcut parte din acest program de la începutul lui şi până în prezent, între anii 2011 – 2015 suma anuală stabilită a subvenţiei culturale fiind de 800.000 forinţi.

De pe listele programului Márai, colega noastră Kiss Szende a ales publicaţii în limita acestei sume. În cei cinci ani de când secţia maghiară a bibliotecii se înscrie şi participă la acest program, fondul ei de publicaţii s-a îmbogăţit cu peste 1300 de cărţi şi audiobook-uri, din domenii diverse (beletristică, critică şi istorie literară, filosofie, eseuri, religie, istorie şi geografie, ştiinţă, artă, ghiduri turistice etc.), puse rapid la dispoziţia cititorilor. Pentru toţi cei doritori şi curioşi, îi invităm să cunoască fondul de carte şi îi asigurăm de preocuparea continuă de a procura carte de limbă maghiară. Programul Márai continuă şi în anul 2016 şi este una dintre resursele de finanţare pe care le accesăm la biblioteca maghiară braşoveană. O parte din cărţile astfel procurate pot fi văzute într-o expoziţie de carte la sediul central al bibliotecii.

A Márai-program, melyet 2011-ben indított a Nemzeti Kulturális Alap a Nemzeti Erőforrás Minisztérium miniszterének döntése alapján.

Célja: az olvasás- és könyvkultúra fejlesztée

A program megvalósítása érdekében a Nemzeti Kulturális alap két ideiglenesen létrehozott Kollégiuma, egy külön, „A Márai-programba meghívott könyvtárak jegyzékén” szereplő könyvtárak számára lehetőséget kínált arra, hogy a Márai-I. – V. listára felkerülő  szakirodalmi és  szépirodalmi mű közül, az adott könyvtár, az intézménye részére megállapított keret mértékéig könyveket rendelhessen, és azokat az olvasóknak hozzáférhetővé tegye.

A brassói Megyei Könyvtár is részt vett ebben a programban, az intézményünk részére 2011 – 2015 közötti időszakban, a megállapított kulturális támogatás összege évente 800.000 Ft.

Ennek az összegnek az  erejéig válogathattunk a Márai-listáról. A  öt év alatt  több, mint 1300 db könyvvel  és hangos könyvvel  tudtuk a könyvtárunk dokumentum állományát gyarapítani.

A Márai-program 2016-ban is folytatódik.

Articol scris de Kiss Szende

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)

Proiectul MEMO – Harta locurilor memoriale din Braşov

noiembrie 9th, 2015 Fără comentarii

Agenţia Metropolitană Braşov împreună cu Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov și Biblioteca Județeană “George Barițiu” vă invită marți, 10 noiembrie, începând cu orele 13, în sala de Consiliu a Primăriei Brașov, la o sesiune de informare în cadrul proiectului cultural „MEMO – Marcarea Elementelor Memoriale din Orașul Brașov”.

La acţiune vor participa reprezentanții tour-operatorilor locali și naționali și alte instituții interesate în promovarea și valorificarea obiectivelor turistice din Brașov.

Scopul acestui proiect cultural a fost diversificarea ofertei cultural turistice a orașului Brașov prin asocierea de monumente istorice cu personalități culturale care au fost incluse pe o hartă nouă, tiparită și virtuală, adresată turiștilor și membrilor comunității locale.

Harta este rezultatul proiectului cultural „MEMO – Marcarea Elementelor Memoriale din Orașul Brașov, proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Noua hartă turistică, realizată într-un tiraj de 30.000 de exemplare, în limbile română, engleză, germană și franceză, harta propune un nou circuit turistic cultural care cuprinde 32 de monumente istorice din centrul vechi al orașului Brașov precum și informații cu caracter memorial despre personalitățile care au locuit în ele și care au avut mari merite în istoria și viața culturală a orașului. Aceste informații sunt date publicității și prin intermediul hărții interactive www.memo-brasov.ro.

Hărțile vor fi distribuite, gratuit, turiștilor, elevilor și comunității locale, prin intermediul punctelor de informare turistică și al agențiilor de turism.

           Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Citind în hamac – lecturi publice

Vă invităm să citim împreună într-un spațiu relaxant, apropiat de atmosfera de vacanță. Joi, 27 august, după-amiaza, între orele 17,00-20,00, vă așteptăm la lecturi publice Citind în hamac, în spațiul verde din curtea Casei Baiulescu (Bd. Eroilor nr. 33, Livada Poștei, lângă Școala nr. 6). Lecturile publice libere sunt propunerea Bibliotecii Judeţene Braşov pentru petrecerea timpului liber, frumos şi util. Cărţile alese şi oferite sunt de toate genurile şi pentru toate vârstele, o adevărată bibliotecă pentru toţi în aer liber. Invitaţia de a citi, alături de noi, o facem în spaţiul verde din curtea Casei Baiulescu, într-un loc neconvenţional, mobilat cu hamace şi pavilion, la umbră şi răcoare, simţindu-ne în vacanţă. „Citind în hamac” este un loc unde poţi să te relaxezi şi să visezi la vacanţă, oameni, experienţe, prin cărţi şi biblioteci. Vino să citim împreună! Adu și o carte cu tine, să ne împărtășești bucuria descoperirii tale. Citind în hamac, cu toate visele deschise spre lume!

Eveniment sub egida Braşov 2021 – Capitală europeană a culturii – oraş candidat

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Expoziții recente de artă

Este vară, dar artiștii și arta nu au intrat în vacanță. Am participat săptămânile acestea la deschiderea unor expoziții de artă contemporană, aparținând artiștilor tineri. Joi, 13 august, la Turnul Artelor s-a inaugurat o expoziție de grup, realizată, se pare, într-un program de rezidențe artistice asigurat de Centrul Cultural Reduta, o premieră binevenită și de care mă bucur. Artiști locali (Daniel Roșca, Diana Popescu) și artiști străini, invitați din Franța și Germania, expun creațiile lor. Am remarcat în mod special pe Michel Cany, cu creații grafice interesante, proiectând viziunea sa asupra Brașovului. Astfel, King of Brasov este un amestec de Dracula, turnuri medievale, fabrici comuniste, precum și clădiri postcomuniste. o sinteză încă în căutare de osmoză. Mi-au plăcut colajele Ioanei Alexe și desenele Dianei Popescu. La o zi diferență, vineri, 14 august, în Turnul Alb am asistat la deschiderea unei expoziții intitulate On the 8th day you are beautiful. Asociația Artessentia a oferit cu generozitate Turnul Alb găzduirii acestei expoziții de grup a unor tineri artiști, ce au sigur ceva de spus, exprimat și expus prin ideile și creativitatea lor. După primele nivele unde se află expoziția asociației Artessentia, la ultimul nivel al turnului, găsești creațiile lui Yvonne Michel, Alexa Papa, Mihai Chițu, Oti Hrebenciuc și Mihai Barbu. Am fost impresionată de tablourile în ulei ale lui Yvonne Michel. Reprezentând Carpații, ele nu înfățișează creste, râpe, peisaje obișnuite, cum te-ai aștepta. Sunt un amestec de culori, dominate de tonuri brune, încercând să redea vizual senzațiile trezite la contemplarea acestor munți atât de specifici.  Percepția din afară a unui artist străin are șansa să surprindă mai exact și mai sensibil realitatea cu care noi suntem atât de obișnuiți încât nu o mai observăm. Artista remarca că aceste culori naturale ale peisajelor noastre se potrivesc, se asortează și se completează cu culorile caselor, oameni și natură întregindu-se. Fotografiile lui Mihai Chițu sunt experimentale și surprind imaginea unei frunze supuse curentului electric, emanând un halou de energie, lumină și dezvăluind tot sistemul interior al ei, nervurile, reacțiile, perii etc. Celelalte fotografii alb-negru redau portrete și relații interumane în mod sugestiv. Dar revelația expoziției sunt acuarelele și desenele în tuș ale Alexei Papa. Ființe subpământene, îngeri și viețuitoare de tot felul, ale apei sau aerului, creațiile somnului trăiesc și viermuiesc în spațiul din jurul omului, plasat în centru, este o lume aparte, care te reține să o privești, studiezi și descifrezi tainele. Pe scurt, o expoziție care merită vizitată, cu reușite artistice notabile. Și să nu uit, principala reușită a vernisajului a fost cunoașterea unor artiști noi și strângerea unui nucleu artistic mai unit. Sper!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Vama Buzăului – 240 de ani de la prima atestare

Vama Buzăului este o comună micuță, frumoasă și bine gospodărită mai ales, aflată la granița județului Brașov cu județul Covasna. Când urci serpentinele drumului, descoperi plaiuri largi, terenuri de pășuni mărginite de munți. Am avut ocazia să cunosc comuna mai ales prin biblioteca publică de acolo și prin munca bibliotecarei harnice din comună, în cadrul programului Biblionet. Și mi-am dat seama că primarul, domnul Tiberiu Nicolae Chirilaș, a reușit să strângă în jurul său o echipă și a încercat să facă cât mai multe pentru comună, ca un om al locului, dorindu-și prosperitate pentru localitate și oamenii ei. Este una dintre puținele comune care au un sistem de salubritate pus la punct, inclusiv colectarea selectivă a deșeurilor.  Biblioteca, școala, primăria, diverse instituții, centre sociale arată îngrijite. După încheierea programului Biblionet, am o legătură specială cu doamna profesoară de istorie, doamna Corina Bărăgan-Sporea. Pasionată de meseria dânsei, deși acum la anii de pensie, și originară din Vama Buzăului, doamna profesoară agăsit răgaz mai mult să se ocupe de monografia locală, a intrat și studiat în arhive și a editat două lucrări importante de istorie locală, despre personalul administrativ și școlar al comunei (primarii, învățătorii și preoții localității). Așa s-a ajuns la cooperarea cu primăria și la simpozionul din 2 august 2015, organizat de Primărie împreună cu Despărțământul ASTRA Buzăul Ardelean, a cărei președintă este doamna profesoară. În prezența unor cunoscuți invitați (Ioan Lăcătușu și Alexandru Porțeanu), după salutul traditional cu pâine și sare, gazdele, domnul primar și doamna profesoară, au deschis simpozionul. Au luat parte și membrii familiei Braniște și ai familiei Modroiu, care au onorat evenimentul cu prezența lor. Numeroase lucrări au fost înscrise în program și participanții au susținut comunicările lor, comentate și atent cronometrate. Aș remarca în primul rând lucrări întemeiate pe izvoare de arhivă, documente privind Vama Buzăului, susținute de arhiviști din Brașov și Tg. Mureș. Apoi am apreciat foarte mult expoziția de registre parohiale de născuți, botezați, cununați și îngropați, aflate în păstrarea bisericii locale, de foi matricole din arhiva școlii și  a primăriei. Prețuiesc respectul acordat de localnici acestor documente de valoare, care sunt cărțile lor de identitate. Rețin din comunicările relative la ținutul Buzaielor mai ales pe cea extrem de nuanțată și cu spirit critic, susținută de doamna Corina Bărăgan-Sporea, și pe cea documentată a domnului Ioan Lăcătușu. Făcând abstracție de accentele și derapajele naționaliste, lucrările au fost la obiect, mai ales ale localnicilor. Se cuvine să notăm organizarea, ospitalitatea, respectul pentru vorbitori, motiv pentru care organizatorii, primăria și despărțământul astrist al Buzăului Ardelean merită felicitați cu prisosință! O muncă temeinică, un eveniment cum rar vezi în județ!

Pentru mai multe detalii vezi și http://www.condeiulardelean.ro/articol/vama-buzaului-240-de-ani-de-la-prima-atestare-documentara-1775-2015

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

TROIȚELE DIN ȘCHEII BRAȘOVULUI – MĂRTURII ALE TIMPULUI – Proiect finanțat de Consiliul Județean Brașov

COMUNICAT DE PRESĂ

Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov implementează în municipiul Brașov, în perioada iulie-decembrie 2015,  proiectul cultural ”TROIȚELE DIN ȘCHEII BRAȘOVULUI – MĂRTURII ALE TIMPULUI”.

 Intervenția culturală ”Troițele din Șcheii Brașovului – mărturii ale timpului” se încadrează în ”Programul județean pentru finanțarea nerambursabilă din bugetul județean a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale pe anul 2015” și este finanţată de Județul Brașov, prin contractul nr. 9284 din 27 iulie 2015. Valoarea totală a proiectului este de 71.740,28 lei, din care finanţarea nerambursabilă de la autoritatea finanțatoare este în valoare de 29.400 lei.

Proiectul îşi propune valorificarea patrimoniului cultural construit al Braşovului şi lărgirea ofertei culturale braşovene prin aducerea la cunoştinţa populaţiei locale şi a turiştilor români şi străini a moştenirii culturale din Şcheii Braşovului, reprezentată pe o parte de troiţele junilor, de arhitectura vernaculară şi de tradiţiile de peste an ale junilor din Şchei. Prin proiect se urmăreşte, de asemenea, creşterea gradului de cunoaştere a istoriei, tradiţiilor şi obiceiurilor din Braşovul Vechi (Şchei) din perspectiva monumentelor arhitecturale cu caracter religios – troiţele. Trebuie să menţionăm că 15 dintre cele peste 50 de troiţe întâlnite astăzi în vechiul cartier braşovean Şchei sunt înscrise pe Lista Monumentelor Istorice din Braşov şi pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional. Troiţele şcheienilor şi junilor constituie adevărate embleme ale spiritualităţii braşovene şi pot contribui la creşterea atractivităţii turistice a Brașovului datorită vechimii,  frumuseţii execuţiei  artistice şi obiceiurilor junilor şcheieni legate de aceste vestigii medievale sau moderne.

Beneficiarii proiectului sunt localnicii din Braşov, care vor beneficia de informaţii referitoare la istoria şi valoarea patrimonială a troiţelor; turiştii români şi străini care se vor bucura de o ofertă culturală autentică şi de calitate și populaţia şcolară cu vârste între 15 şi 18 ani, care va avea parte de forme de educaţie nonformală şi materiale de informare cu scop educative.

În vederea valorificării acestor elemente ale patrimoniului cultural transilvănean şi a potenţialului lor etnografic, istoric şi spiritual braşovean, în cadrul proiectului se vor stabilii trasee turistice pietonale şi pentru biciclete, care vor fi marcate după normele europene în vigoare și care se vor regăsi pe trei panouri de informare turistică amplasate în zona cartierului Șchei. De asemenea, se vor elabora publicaţii ilustrate şi materiale de promovare (albume, pliante, cărți poștale) care vor conţine informaţii despre troiţe şi o hartă a traseelor menţionate, şi se va proceda la organizarea unei expoziţii de fotografie care va populariza troiţele din Şchei. Pentru creşterea vizibilităţii monumentelor de arhitectură specifice Şcheiului în rândul localnicilor, se vor organiza şi sesiuni de informare despre valoarea patrimonială a troiţelor în rândul elevilor de liceu. Activităţile menţionate se înscriu în sfera educaţiei nonformale şi se vor organiza în trei liceee de prestigiu ale Braşovului (Colegiul Naţional Andrei Şaguna, Colegiul Naţional Unirea şi Colegiul Naţional Dr. Ioan Meşotă). Pentru realizarea tuturor acestor activități, Agenția Metropolitană Brașov va lucra cu un consultantul științific specializat în patrimoniul cultural, în persoana doctorului în istorie Alexandru Stănescu.

 Troiţele alcătuiesc un tezaur arhitectural, istoric şi cultural valoros pentru Şchei şi Braşov, dar şi pentru patrimoniul cultural material şi imaterial românesc, multe dintre aceste vestigii fiind în strânsă legătură cu tradiţiile Junilor Braşoveni şi obiceiurile practicate de aceştia pe parcursul anului. Diversitatea şi bogăţia patrimoniului cultural al Şcheiului este reprezentativă pentru identitatea acestui oraş şi a întregii zone metropolitane/regiuni, constituind un factor important pentru dezvoltarea sustenabilă a acesteia. Patrimoniul cultural existent reprezintă un potenţial de dezvoltare, un ansamblu de bunuri şi valori care trebuie mobilizate, conservate, valorificate, promovate şi administrate eficient. În aceste condiţii, creşterea vizibilităţii patrimoniului cultural construit din Şchei, reprezentat de troiţe, şi facilitarea accesului locuitorilor şi turiştilor către ele va conduce la îmbunătăţirea ofertei  locale în domeniul turismului cultural, ceea ce va reuşi să satisfacă nevoia umană de bază pentru diversitate şi va stimula motivaţia accesului la obiectivele culturale. Dialogul intercultural este asigurat prin practicarea acestui tip de turism, oferind posibilitatea descoperirii şi aprecierii diversităţii culturale.

Proiectul ”Troițele din Șcheii Brașovului – mărturii ale timpului” poate constitui un prim pas spre apariţia unui studiu monografic despre trecutul istoric al românilor din Şchei şi Braşovul Vechi, credinţa acestora şi obiceiurile lor, ceea ce ar îmbogăţi informaţiile din acest domeniu. De asemenea, intrate în atenţia publicului, se va putea trece la îmbunătăţirea vizibilităţii troițelor şi la conservarea monumentelor prin accesarea de fonduri pentru realizarea unor lucrări de restaurare.

Troițe din Șchei: Troița Căpitanului Ilie Birt , Crucea de pe str. Curcanilor (Crucea de la Hirodă), Crucea lui Colacea, Crucea lui Bucă sau de pe str. Costiței, Crucea de la Știm, Crucea Mușicoiului, Crucea Dreptății, Crucea de pe strada Perșani, Crucea lui Bobiț (pe str. Fântâniței), Crucea de stejar (str. Fântâniței) , Crucea din Pajiște , Crucea din zid (intersecție str. Fântâniței cu str. Pajiștei), Crucea din Pajiște/Crucea de pe Ulicioara Benghii , Crucea de pe strada Junilor, Crucea de la Pernea , Crucea de la Zavici (str. Vasile Saftu), Crucea Junilor Albiori (La ăle Două Cruci, După Grădini), Crucea a’ dintâi (lângă gard) , Crucea Bătușarilor (str. După Grădini la intersecția cu str. Podul Crețului) , Crucea de pe Podul Crețului/Crucea Chircioicului, Crucea de lemn de pe Podul Crețului/Crucea de la Antonescu (în curtea proprietar), Crucea din Variște/Troița Junilor Tineri,  Crucea Vâlcelu , Crucea nouă de la Arsenie Stinghe (str. Vasile Saftu, Crucea Căpitanului/Troiţa căpitanului Ilie Birt , Crucea de pe strada După Iniște , Crucea de pe Colțul Putinarilor/Crucea lui Cațanaș , Crucea de La Pietriș/Crucea Junilor Roșiori sau ,,Crucea lui Furnică’’ , Crucea de la Șargu, Crucea de pe Cacova, Crucea de fier (str. C. Brâncoveanu).

 Informaţii suplimentare puteţi obţine de la dna. Ramona Ganea (tel.: 0268 547616, Fax 0268 547676, e-mail: ganea.ramona@metropolabrasov.ro). 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: , , ,

Conferinţă despre patrimoniul cultural, natural şi latinitatea Americii de Sud

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi partenerii săi – Alianţa Franceză, Centrul Musashino şi Centrul Cultural German Braşov – vă invită la conferinţa Culture, environnemt et latinité susţinută de

 Excelenţa sa, prof. Carlos Alberto Cueto Carrion

Consulul Republicii Peru la București

Conferinţa va avea loc marţi, 18 august 2015, orele 18,00, la Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov, mansarda Casei Baiulescu (Bd. Eroilor nr. 33, Livada Poştei)

Profesor în ştiințe sociale, licenţiat în relații internaționale, Excelenţa sa are studii postuniversitare în Economia dezvoltării patrimoniului natural, ecologic și cultural, fiind un ambasador al culturii ţării sale şi un susţinător al protecţiei mediului şi patrimoniului.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura, Evenimente Tags: