Arhivă

Arhivă pentru ‘Cultura’ Categoria

Agenda culturală a bibliotecii în august

În luna august, biblioteca noastră vă anunţă şi vă oferă următoarele evenimente, la care se vor adăuga sigur unele surprize. Dacă sunt surprize, le vom anunţa la momentul potrivit.

Iată oferta noastră pentru această lună de vară:

Luni, 03.08.2015, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00 – Spectacol caritabil de teatru Magic Pupet – Teatrul Puck Cluj Napoca
 
Spectacolul de teatru, ventrilogie și magie pentru copii Hocus Pocus, organizat de Asociaţia Happy Moms în cadrul “Festivalului A fost odată… Festival interactiv pentru familie”.
Eveniment de fundraising – Din vânzarea biletelor se va achiziţiona un aparat necesar operaţiilor ortopedice la Spitalul de copii Braşov.
Vineri, 21.08.2015, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00 – Conferinţa susţinută de arhitect Bianca Botea, organizată sub egida Conferinţele Oraşului Memorabil, din iniţiativa şi cu susţinerea Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita
Sâmbătă, 22.08.2015, Sediul Central, Mediateca, orele 9,00-13,00 – Şezătoare urbană Întâlnire cu ia, organizată de colega noastră Natalia Perianu
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Iarmaroc de nori – expoziție de pictură în ulei semnată Iulia Șchiopu

Ca orice om care are un demers creativ (evit cât pot cuvântul artist, nu voi îndrăzni niciodată să-l spun despre mine, dar îl voi primi cu bucurie, ca pe un dar nesperat, daca va veni de la privitorii mei) nu fac, de fapt, decât să propun o lume – în ochii mei, posibilă- care trebuie să aibă o parte cât de mică de oniric pentru a fi suportabilă. Păpuşile mele au nori în cap sau poate păsări, ţin în mână, legate cu un fir subţire libelule uriaşe, cu ochi de om si suflet de zmeu colorat, ating cu degetul colţul lunii sau poartă în spate un oraş întreg, cu cerul lui cu tot. Nimic nu e, în fapt, halucinant; dacă ne uităm cu atenţie în jurul nostru sau cu sinceritate în noi, toţi facem aceste lucruri, într-o formă sau alta. Lumea noastra interioară e plină de gânduri care ni se învârt prin cap şi în jurul lui ca sateliţii, ca norii, purtăm pe umeri poveri dulci, amintiri de locuri dragi, avem fluturi în stomac, dacă suntem fericiţi – levităm uşor…, dar câte nu avem, câte nu suntem!

Pictez cu sinceritate ceea ce am înţeles din lecţiile mele de viaţă, iar dacă am ales să îmi spun poveştile în felul acesta, este pentru faptul că eu cred că adevărurile cele mai intime, mai profunde nu le putem spune decât ludic, fără a ne lua prea tare în serios, aproape în joacă. Era o replică într-o piesă veche: ”Nu trebuie să-mi bagi degetu-n ochi ca să învăţ să clipesc!” Ei bine, nici măcar nu încerc!

Iulia Şchiopu, creator

Expoziţia va fi deschisă între 3-31 august 2015 la Ceainăria Ceai et caetera. Strada Latină nr. 15.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

1865-2015 – 150 de ani Alice in Wonderland

Faimoasa carte care ne-a desfatat imaginatia copilariei a aparut pentru prima oara in Anglia, la 4 iulie 1865, la trei ani dupa ce prelatii Dodgson si Duckworth facusera o plimbare cu barca pe raul care strabate orasul Oxford, insotiti de surorile Liddell, cu varste cuprinse intre 8 si 11 ani.

Atunci, in barca, Dodgson le-a spus fetelor o poveste fantastica, pe care chiar el a nascocit-o pe loc.  Copilele au ascultat incantate, povestitorul nu si-a precupetit imaginatia si, cu timpul, prelatul a incercat sa-si astearna improvizatia pe hartie. Istorioara incepea sa se inchege intr-o naratiune care nu semana cu nimic din ce se scria in acea vreme. Era o proba de literatura nonconformista.

Rod al unui exercitiu de imaginatie, Alice in Tara Minunilor a ajuns rapid mai mult decat o simpla poveste pentru copii. Era citita cu aceeasi curiozitate de mamici, tatici si bunici.

Cu totii descopereau un alt gen de poveste decat cele cu balauri si zane, simtindu-se introdusi in lumea unui nou gen de basm – mai mult imposibil decat fantastic. Se nastea o literatura sui generis, care isi facea loc in lumea copiilor, dar se adresa tuturor, prin impactul ineditului sau.

O simpla poveste pentru copii a ajuns rapid sa fie carte de referinta a literaturii universale, pentru ca tara minunilor era lumea absurdului, capabila sa provoace curiozitatea tuturor, desi inacceptabila ca logica, dar totusi atragatoare pentru sarmul sau.

Nu se stie cate exemplare au fost tiparite la prima editie, cea din 1865, dar s-au pastrat pana in zilele noastre numai 22 de copii. Dintre acestea, 17 se afla in fondurile de aur ale unor biblioteci de renume, iar 5 exemplare sunt in maini private, care, din motive de securitate, isi pastreaza anonimatul.

Una dintre copii a fost vanduta la o casa de licitatii in anul 1998, la pretul de 1,5 milioane de dolari, suma care se considera a fi record pentru o carte destinata copiilor.

Se trece adesea cu vederea faptul ca primul ilustrator al cartii a fost insusi autorul, care, la data de 26 noiemebrie 1864 – deci la o jumatate de an inainte de aparitia cartii in librarii – i-a daruit uneia dintre cele trei surori, Alice Liddell, in varsta de 10 ani, un exemplar manuscris, insotit de 37 desene executate in penita, de el insusi.

De atunci, numerosi graficieni s-au inghesuit sa elaboreze ilustratii pretentioase la diferitele editii ale cartii, in general foarte reusite si unele dintre ele ajunse chiar modele de referinta.

Poate trebuie mentionat si faptul ca prelatul Dodgson, al carui nume complet era Charles Lutwidge Dodgson, nu si-a pus nicioodata numele pe coperta cartii. El a ramas in memoria cititorilor cunoscut sub pseudonimul Lewis Carroll, pe care singur si l-a ales, poate fara sa banuiasca atunci ca, pentru posteritate, va deveni un brand.

Prezentare de Anamaria Lazăr, Biblioteca Engleză

 

 

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

Proiectul Artă. Memorie. Restituire

Biblioteca  Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, împreună cu Asociaţia Culturală Artessentia, vă invită joi, 09 iulie 2015,  ora 12.00, în mansarda Casei Baiulescu din Livada Poştei, la conferinţa de presă dedicată proiectului „Artă. Memorie. Restituire”, proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional prin care ne propunem restituirea simbolisticii traditionale din Ţara Barsei prin arta contemporană.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Lansare de carte, lectură publică şi atelier de creativitate

Joi, 9 iulie, la orele 12,00, Filiala 2 (cartier Noua, str. Prunului 41, sc. C) va invita sa participati la un atelier de lectura pentru copii si parinti. Aceeaşi invitaţie, la orele 18,00, o face şi Filiala 6 (str. I. Maniu 6).

Ioana Crihana va citi, impreuna cu fetita ei, cartea Julie cea saltareata si vecinul Cioc-Cioc, aparuta la Sinaia, editura Amanda Edit, in cursul acestui an, editie bilingva romano-engleza. Este o aparitie recenta a literaturii pentru copii si se adreseaza cu deosebire copiilor prescolari.

Volumul este scris cu magie, talent și iubire, spunând povestea temerilor unui copil, cum învață Julie să nu se teamă și să își țină cuvântul dat prietenilor, descoperind comoara… înțelepciunii. Scrisă cu tâlc, dar fără a fi de neînțeles, într-un stil aparte și beneficiind de o traducere impecabilă în limba engleză, cartea are ilustrații minunate, ce descriu o lume mirifică, asemeni Călătoriilor lui Alice.

Cartea se va distribui gratuit de autoare doritorilor.

Lectura va fi urmata de un atelier de creativitate, desen si colaj sau activitati cu totul inedite.

Va invitam sa savurati o surpriza de lectura magica!

Eveniment sub egida Brasov 2021 – Capitala europeana a culturii – oras candidat.

Parteneri media: Iubesc Brasovul, asociatia Visum, revista Wigo, romanticu.org, Brasovul Tau, platforma e-cultura.info

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Don Juan şi Casanova – mitul seducătorului între ficţiune şi realitate

O expoziţie  de cărţi, înregistrări audio, partituri, filme, cu acest titlu, este organizată la sediul central al bibliotecii, la etajul I. Mitul lui Don Juan este urmărit în diversele versiuni culturale pe care le-a îmbrăcat. Datele despre Casanova completează ficţiunea seducătorului cu aceea a personajului real, recunoscut pretutindeni pentru aventurile sale, dar şi pentru memoriile sale pline de informaţii despre Epoca Luminilor. Imaginari sau reali, ambii, Don Juan şi Casanova, au creat legende în jurul lor, numele lor devenind substantive comune, trezind aceeaşi semnificaţie pretutindeni, în dicţiuonarele lumii. Mai jos găsiţi câteva date despre Don Juan.

Don Juan este un personaj fictiv şi legendar, care a rămas în imaginarul colectiv un simbol pentru libertinaj şi a devenit sinonimul seducătorului. Prima versiune a legendei lui Don Juan a fost scrisă de dramaturgul spaniol Tirso de Molina în piesa intitulată „Seducătorul din Sevilla şi oaspetele de piatră”. Începând de atunci, Don Juan este portretizat ca un tânăr şi frumos aristocrat, un libertin bogat ce şi-a dedicat viaţa seducerii femeilor. Mândria lui constă în abilitatea de a vrăji femei de cele mai felurite vârste. Viaţa sa este punctată de episoade de violenţă şi jocuri de hazard, Don Juan ucigând pe Don Gonzalo, tatăl uneia dintre nobilele seduse. În scena ultimei cine, luată cu statuia funerară de piatră a tatălui, tânărul seducător sfârşeşte, fără însă să primească absolvirea de păcate şi să îşi mântuiască sufletul.

Piesa moralizatoare a lui Tirso de Molina a avut un impact cultural major, mitul lui Don Juan începând să se edifice, să circule şi să influenţeze creatorii din alte spaţii. Mitul a cunoscut diverse preluări, reluări, rescrieri în interpretări moderne, în literatură, muzică, operă, balet, cinema. Astfel, Molière a scris piesa Dom Juan, Wolfgang Amadeus Mozart a compus opera Don Giovanni, pe libretul lui Lorenzo Da Ponte, alţi prozatori spanioli precum José Zorilla şi José de Espronceda au scris despre Don Juan, Franz Liszt a compus fantezia muzicală Réminiscences de Don Juan în timp ce Richard Strauss s-a inspirat din acest mit pentru poemul muzical omonim. Byron a scris un poem satiric despre personajul legendar ce a inspirat mulţi creatori şi artişti din literatura universală şi română.

Impactul cultural al lui Don Juan a fost amplu, de pildă opera lui Mozart, Don Giovanni a fost adânc receptată în opera lui E. T. A. Hoffmann, Alexandru Puşkin,  Søren Kierkegaard, George Bernard Shaw şi Albert Camus. De asemenea, mitul lui Don Juan o fascina pe Jane Austen. În spaţiul românesc, Don Juan a inspirat scriitori mai vechi şi mai noi, precum Teodor Mazilu, Nicolae Breban, Paul Everac şi alţii. Tot astfel, aventurierul italian Giacomo Girolamo Casanova de Seingalt (1725-1798) a inspirat artiştii din lume, inclusiv compozitori, scenarişti, regizori, chiar autori români, de pildă Andrei Codrescu. Despre Casanova puteţi afla mai multe vizitând expoziţia.

Din perspectivă teologică şi religioasă, legenda lui Don Juan a contribuit la edificarea unei atitudini – creştinul care recunoştea păcatele înaintea morţii, primea serviciile divine şi se considera mântuit. Din punct de vedere lingvistic, Don Juan a fost identificat cu diavolul pentru capacitatea sa de a manipula limbajul şi cuvintele şi de a îmbrăca diverse identităţi cu scopul de a amăgi şi păcăli. Această perspectivă şi semnificaţia lui a făcut ca mitul Don Juan să fie preluat şi aplicat în publicitate şi politică.

Expoziţia este presărată cu imagini reprezentând desene, schiţe, păpuşi folosite în teatrul cu marionete, ilustraţii şi afişe de la spectacole de operă Don Giovanni, colectate din portalul Bibliotecii Digitale Europene – www.europeana.eu. Înregistrări din concerte simfonice cu compoziţii despre Don Juan şi muzică uşoară europeană ce face referire la Don Juan se pot audia în cadrul expoziţiei, fiind disponibile pe un touch screen. Expoziţia este concepută pentru a arăta publicului evoluţia unei teme de impact major pentru sensibilitatea şi gândirea Europei şi a României, în arta şi literatura lor, reflectate în colecţiile bibliotecii noastre. Vă invităm şi vă aşteptăm să descoperiţi personaje celebre în lumea artei şi în limbajul comun totodată!

Expoziţie  organizată în cadrul evenimentelor sub egida Braşov 2021 – Capitală Europeană a Culturii – Oraş Candidat.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

Anim’est Braşov – ediţia 2015

Duminică am vizionat un film din cadrul festivalului internațional de film de animație Anim’est Brașov: Lisa lămâie și Băiatul portocală Maroc: o idilă furtunoasă. Producție estoniană-finlandeză a anului 2013, filmul este un muzical animat reușit, pe o temă actuală, aceea a imigrației ilegale și a condițiilor de muncă inumane pe plantații, în regim de ilegalitate și brutalitate. Riscurile pe care le înfruntă Băiatul portocală Maroc și aspirația spre iubire a Lisei lămâia sunt centrul subiectului. Timp de peste o oră, am trăit emoțiile alături de personajele atât de bine conturate și interpretate. Alegerea mi-a fost confirmată de calitatea peliculei, scenariului, realizării artistice, muzicale, interpretării. Ceea ce m-a dezamăgit nu a fost un aspect legat de film, ci absența publicului. În sala încăpătoare de la Reduta, filmul s-a derulat în prezența a 40 de oameni, cel mult 50 persoane. Părerea de rău și surprinderea mea se explică prin faptul că Anim’est este un eveniment de calitate și care a fost promovat intensiv. De ce totuși o participare atât de mică? Nu am participat la toate evenimentele, nu mă pot pronunța în cunoștință de cauză, dar mă întreb de ce publicul a fost atât de redus. De ani de zile, puține evenimente reușesc să atragă o majoritate a publicului și să umple sălile. Una dintre concluziile Barometrului de consum cultural la Brașov este că oferta este supradimensionată în raport cu publicul subdimensionat. Nu cred că prețul biletelor a fost prohibitiv, atâta timp când un bilet a avut prețul modic de 5 lei. Avem o problemă reală să mobilizăm publicul și să îl satisfacem în cerințele lui culturale la Brașov.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura, Diverse Tags:

Donaţie de carte – Ionuţ T. Horia Leoveanu

Un frumos omagiu adus donatorilor noştri de carte, în mod special Familiei Leoveanu, ne-a transmis colega noastră Laura Silvestru, şef serviciu Relaţii externe

Numele familiei Leoveanu este emblematic pentru educaţia şi cultura Braşovului, membrii săi, de la ofiţerul – ctitor de şcoală, Toma Leoveanu, la soţia acestuia, doamna Eugenia Leoveanu (n. Panţu), învăţător de cea mai înaltă ţinută morală şi profesională, şi fiul lor, Ionuţ Horia T. Leoveanu, medic, marcând definitoriu traseul comunităţii noastre, de-a lungul a trei epoci, cea postbelică, cea comunistă şi cea contemporană. Acestora li se adaugă, sporind strălucirea acestei familii, alţi iluştri dascăli, Ion C. Panţu, soţia acestuia, Maria Panţu, şi fiica lor, Virginia. La rândul lor, învăţători de carieră, ce nu au abdicat nicio clipă de la misiunea de dascăl, înfruntând cele mai cumplite abuzuri şi  nedreptăţi, dureri şi sacrificii, renunţări şi  suferinţe (rechiziţionarea bunurilor de către comunişti şi trimiterea învăţătorului Panţu în lagărul de la Salcia fiind doar unele dintre ele).

Dar nimic nu a fost în zadar. Moştenitorul acestei ilustre familii asumă un gest, pe cât de impunător, pe atât de impresionant. El are nu doar o proprie contribuţie ştiinţifică, fiind autorul a nu mai puţin de 6 titluri de literatură medicală, acoperind teme dintre cele mai diverse, dar este şi cel care oferă oraşului o istorie a tumultuosului excurs al familei sale, un “restitutio” menit să aşeze membrii acestei familii acolo unde le este locul: în istoria oraşului, a şcolii româneşti, a culturii care ne defineşte ca oameni.

Donaţia de carte, oferită Bibliotecii Judeţene “George Bariţiu”, şi pentru care nu doar noi, ca instituţie, trebuie să-i rămânem îndatoraţi, ci noi, ca şi comunitate, se alcătuieşte din 12 titluri, ce s-ar putea împărţi pe trei paliere. Primul conţine o istorie a  familiei (Album: Familia Leoveanu din Braşov) şi o carte-omagiu, dedicată tatălui său, domnul profesor Toma A. Leoveanu (Ofiţer-erou şi ctitor de şcoală braşoveană). Cel de-al doilea conţine lucrări de medicină, şi nu numai, atestând  interesul autorului pentru cele mai diverse  domenii ( “Asistenţa medicală în îngrijirea pacienţilor cu ocluzie intestinală” – co-autor, Alexandru Lucian Ciorâcă, “Asistenţa medicală în îngrijirea pacienţilor cu hemoragie digestivă superioară prin ruperea varicelor esofagiene din ciroza hepatică”, “Moartea subită cardiacă în medicina legală”, “Particularităţi privind cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor de omor” şi “Particularităţi ale managementului investigării fraudelor informatice”). Ultimul conţine trei numere, în limba engleză, ale revistei Romanian Journal of Artistic Creativity şi un număr al revistei Albanezul.

Dacă titlurile lucrărilor de medicină, destinate nu doar specialiştilor, ci şi publicului larg, sunt prin ele însele menite să suscite interesul pentru anumite teme, cele două lucrări, dedicate istoriei familiei Leoveanu, trebuie abordate dintr-o cu totul altă perspectivă. Ele nu sunt doar pagini care păstrează memoria iluştrilor membri ai comunităţii noastre, ci şi restituiri ale istoriei Braşovului, ale culturii şi învăţământului pe parcursul a decenii întregi. Printre rândurile ce construiesc efigiile bunicului, mamei şi mătuşii, învăţători cu vocaţie, prin mâinile cărora au trecut sute şi sute de copiii (mă bucur şi astăzi că am fost şi eu unul dintre ei), cărora le-au trasat destine, le-au marcat traiectorii, le-au deschis universuri, se scurge o dragoste fără egal. A fiului, a nepotului, a elevului, Ionuţ Horia, pentru cei care i-au luminat copilăria, i-au încălzit sufletul, i-au îndrumat paşii, i-au susţinut voinţa şi visurile. Dar peste toate acestea se ridică, aproape eroică, imaginea tatălui, un om pe care, poate, ne-am fi dorit cu toţii să-l întâlnim, şi măcar pentru o dată în viaţă. Au avut mulţi alţii acest privilegiu: ofiţeri ai armatei române, profesori şi elevi braşoveni, oameni de cultură ai oraşului. Şi, cu siguranţă, marea lor majoritate au ştiut să aprecieze această şansă, la justa ei valoare. Din păcate, nu toţi. Minţi suficiente, suflete sărace, orizonturi înguste au încercat să limiteze sensul aceastei întâlniri. Dar oamenii aceştia contează mult prea puţin. Sau deloc. Contează memoria celor care au luptat, alături de ofiţerul Toma Leoveanu, au muncit la deschiderea actualei Şcoli nr. 11, alături de profesorul şi directorul şcolii, Toma Leoveanu sau au făcut ca prestigiul Liceului Andrei Şaguna să ajungă acolo unde este şi astăzi, alături de directorul de atunci al liceului, Toma Leoveanu. În pofida a tot şi a toate, a primat Omul, Dascălul, Eroul. Şi aşa va rămâne în mintea şi sufletele braşovenilor.

Lucrările donate de medicul Ionut Horia Leoveanu vor putea fi consultate la Biblioteca Judeţeană, în regim de sală de lectură, în cadrul Serviciului Comunicarea colecţiilor. Formatul electronic al acestora va putea fi consultat de pe site-ul instituţiei, la adresa www.bjbv.ro.

Mulţumiri, în numele Bibliotecii Judeţene “George Bariţiu” Braşov şi al cititorilor noştri.

Mulţumiri, în numele tuturor braşovenilor.

Laura Silvestru,

Şef Birou Relaţii externe

PS: Cred că este un gest de omagiu adus oamenilor de cultură ai Braşovului, potrivit acum mai ales în contextul candidaturii Braşovului la Capitală europeană a culturii 2021. Mulţumim familiei Leoveanu şi colegei noastre Laura Silvestru pentru gând!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Brasov 2021 – Capitala Europeana a Culturii

Cum bine stiti, administratia brasoveana a lansat candidatura Brasovului in competitia Capitala europeana a culturii 2021.
Aplicatia pentru acest proiect include atat efortul autoritatilor, cat si evaluarea implicarii publicului. Iata de ce apelez la toti brasovenii ce pot vedea acest mesaj cu indemnul de a sustine candidatura Brasovului.
Ce puteti face?
1. Gasiti si consultati informatii pe site-ul special creat www.brasov2021.brasovcity.ro
2. Participati la consultarile publice organizate, in mod special la consultarea publica a comunitatii din 6 iulie, orele 18,00, Sala Patria. Mergeti sa va exprimati punctul de vedere, deveniti o voce, trimiteti orice idee si propunere la e-mailul brasov2021@brasovcity.ro
Date despre consultarile publice http://brasov2021.brasovcity.ro/?page_id=39
3. Votati unul dintre conceptele care vi se pare ca se potriveste Brasovului
4. Promovati campania Sustin Brasov 2021 prin trimiterea unei fotografii insotite de un mesaj de sustinere a candidaturii pentru Capitala europeana a culturii 2021 consortiulculturalcorona@gmail.com. Este vorba de o fotografie portret, format jpeg, minim 300 dpi, și un text de susținere care să nu depășească 5 rânduri, format Times New Roman, mărimea fontului 12.
4. Dati like contului de facebook Brasov Capitala Culturala Europeana 2021.
Totul va conta, tot ce este legat de implicare va fi numarat. Haideti sa fim impreuna!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Conferinţă de istorie a Braşovului – Oraşul memorabil, ediţia 2015

Conferință publică în cadrul proiectului ORAȘUL MEMORABIL – ediția 2015
Irina Mastan, doctor în istorie la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, va susţine conferinţa Lumini și umbre. Portretul femeii brașovene în epoca premodernă.
Gândindu-ne la femeile celebre din istorie, ne vin în minte nume de zeițe, regine sau sfinte. Însă cât de bine le cunoaștem pe femeile brașovene? Începând cu secolul al XVI-lea, izvoarele scrise ne oferă diverse portrete feminine, de la modele de urmat până la vrăjitoare. Aparent marginalizate, femeile brașovene se strecoară discret în spațiul public urban și își lasă amprenta asupra istoriei orașului.
Irina Mastan a finalizat în anul 2013 studiile doctorale în domeniul Istorie, în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. cu o teză de doctorat: „Brașovul și Principatul Transilvaniei în contextul rivalității osmano-habsburgice (1526 – 1613)”. Domeniile de specialitate sunt istoria medievală și premodernă a Transilvaniei, istoria Europei Centrale, istoria bisericii și paleografie latină. În perioada studiilor a avut un stagiu de cercetare de 6 luni, la Viena. În prezent, continuă cercetarea asupra istoriei Brașovului.
Intrarea este liberă.
Organizator: Ordinul Arhitecților din România, filiala Bv-Cv-Hr Partener: Biblioteca Județeană Brașov
Finanțator: Primăria muncipiului Brașov
Eveniment organizat sub egida candidaturii Braşovului la Capitală Europeană a Culturii 2021
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)