Arhivă

Arhivă pentru ‘Cultura’ Categoria

Evenimentele bibliotecii în luna noiembrie

octombrie 29th, 2014 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov. Evenimente culturale – noiembrie 2014

Marţi, 04.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-12,00 – Atelier de creativitate pentru seniori organizat şi susţinut de Asociaţia Colors Braşov

Asociaţia Colors Braşov desfăşoară activităţi incluzive de divertisment pentru seniori, oferind alternative acestei categorii de a-şi petrece frumos vârsta, de a se simţi utilă şi preţuită, de a valorifica energia, cunoştinţele şi experienţa acumulate, potenţialul creativ, de a se exprima prin artă.

Joi, 06.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Cineclub francofon: „Ne réveillez pas un flic qui dort” (Franţa, 1988). Un film de José Pinheiro. Cu Alain Delon, Michel Serrault, Xavier Deluc

Acţiune, 97 minute

Un grup de poliţişti sunt hotărâţi să fie deosebit de vigilenţi în ceea ce îi priveşte pe traficanţii de droguri şi pe criminalii care de cele mai multe ori nu plătesc pentru faptele lor. Inspectorul Grindel (Alain Delon) înţelege foarte bine motivele pentru care ei acţionează în acest fel, dar nu este de acord cu ele. Mai mult, inspectorul este decis să pornească această acţiune împotriva lor în momentul în care aceşti delicvenţi încep să îi atace pe colegii lui din poliţie, din motive neelucidate încă.

Vineri, 07.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 19,00 – Spectacol de teatru „Sunt un clovn” organizat de Asociaţia culturală Kunstadt în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Braşov

„Sunt un clovn” este un spectacol care oferă spectatorului o perspectivă curajoasă. Aceea a alegerilor care nu iau în calcul sistemul. Nu este vorba despre a fi clovn ci mai degrabă despre a-ţi asuma ceea ce ţi-ai dori să faci. Într-o singură viață nu ne putem permite să alegem nefericirea, aşa că deciziile noastre trebuie să fie înţelepte. Părerile celorlalţi ne-ar putea îmbrăca în hainele unui clovn, însă lucrul ăsta nu ar trebui decât să ne împingă mai tare spre idealurile noastre.

Luni, 10.11.2014, Biblioteca maghiară, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Seara filmului maghiar: „Isteni műszak”/Tura divină (2013). Regia şi scenariul: Bodzsár Márk. Distribuţia: Ötvös András, Rába Roland, Keresztes Tamás

Comedie neagră, 106 minute

O poveste de un umor absurd despre afacerile cu pompe funebre, pentru care moartea are mai multă valoare decât viaţa. Milan are 20 de ani şi este jumătate sârb, jumătate maghiar. În 1992, după doi ani în război, el dezertează şi trece graniţa din Iugoslavia în Ungaria. Fost student la medicină, se angajează ca paramedic în serviciul de ambulanţă din Budapesta. La scurt timp, realizează că şoferul împreună cu medicul şef selectează pacienţii grav bolnavi şi îi „ajută” să moară. Foarte curând, înţelege că totul este legat de afacerile cu înmormântări, un antreprenor de pompe funebre plătindu-i cu generozitate pentru fiecare cadavru livrat. Milan se confruntă cu o dilemă, pentru că şi el are nevoie de bani pentru a-şi salva logodnica din Iugoslavia.

Premiat la Fantasporto, nominalizări la Valladolid şi Varşovia.

Marţi, 11.11.2014, Secţia de împrumut, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Seara filmului românesc: „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007). Regia: Cristian Mungiu. Distribuţia: Anamaria Marinca, Laura Vasiliu.

Dramă, 113 minute.

Otilia şi Găbiţă împart aceeaşi cameră dintr-un cămin studenţesc. Ele sunt colege la o universitate dintr-un oraş din România, în timpul ultimilor ani ai regimului comunist. Otilia închiriază o cameră într-un hotel ieftin. După-masă, ea şi Găbiţă se vor întâlni cu un anumit domn Bebe: Găbiţă este însărcinată, avortul este ilegal şi niciuna dintre ele n-a mai trecut prin aşa ceva până acum.
4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile face parte dintr-un proiect mai mare, intitulat Amintiri din epoca de aur – o istorie subiectivă a comunismului în România spusă prin intermediul legendelor urbane. Ţelul proiectului este acela de a vorbi despre această perioadă fără referiri directe la comunism, ci doar prin diferite poveşti concentrate pe opţiuni personale într-un timp al întâmplărilor nefericite pe care lumea trebuia să le trăiască de parcă ar fi fost fireşti.

Vineri, 14.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00-19,30 – Jocuri pentru voluntari susţinute de Asociaţia Colors Braşov

Asociaţia Colors lucrează intens cu tinerii, iniţiind şi organizând numeroase activităţi dedicate. Printre acestea, Jocurile pentru voluntari au fost gândite ca întâlniri periodice de interacţiune, de prezentare a diferite asociaţii, cu preocupările şi proiectele lor, şi de crearea a unui spaţiu de comunicare prin joc.

Sâmbătă, 15.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 21,00-23,00 – Concert de blues cu Willy de Vleeshouwer şi Eric de Wolf în cadrul Festivalului Etnovember

Luni, 17.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30-19,00 – Concert de Cvartetul de coarde „Nyári” al Academiei de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta – în cadrul Festivalului Etnovember
Concertul va fi urmat de o piesă de teatru

Joi, 20.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,30 – Cineclub francofon: „Pour la peau d’un flic” (Franţa, 1981). Un film de Alain Delon. Cu Alain Delon, Anne Parillaud, Daniel Ceccaldi
Poliţist, 105 minute.

Choucas, un fost politician devenit detectiv particular, încearcă să-şi păstreze şi în această meserie reputaţia de om foarte bine pregătit şi gata oricând să rezolve orice. Aşadar, ancheta pe care doamna Pigot i-o propune la îndemnul comisarului Coccioli, nu pare să fie deloc dificilă. Sarcina de a găsi o fată oarbă care a dispărut pare aşadar floare la ureche. Însă detectivul nu scapă atât de uşor, fiind nevoit să înfrunte o serie de dificultăţi şi să fie foarte atent pentru a nu cădea în capcana întinsă de comisar.

Luni, 24.11.2014, Sediul central, etaj I, Mediatecă, orele 13,00 – Convorbiri despre muzică cu Petruţa Măniuţ-Coroiu.

Convorbiri despre muzică este o iniţiativă organizată în parteneriat cu Facultatea de Muzică a Universităţii Transilvania Braşov. Lector Petruţa Măniuţ-Coroiu propune subiecte de discuţie şi reflecţie din larga tematica privind muzica universală şi cultura lumii. Astfel, prelegeri despre Bach, Verdi, Schubert, Schuman, Enescu, Aurel Stroe ori urmărirea unui motiv muzical (iubirea, anotimpurile) se constituie în adevărate incursiuni culturale, dezbateri şi analize din diferite perspective (muzicologice, istorice, culturale, filosofice, religioase).

Marţi, 25.11.2014, Biblioteca Engleză, Mansarda Casei Baiulescu, orele 17,00 – Seara filmului englez: „12 ani de sclavie”(coproducţie SUA-Marea Britanie, 2013). Regia: Steve McQueen. Distribuţia: Chiwetel Ejiofor, Michael Kenneth Williams, Michael Fassbender

Inspirat din fapte reale, „12 Years a Slave” este povestea lui Solomon Northrup (interpretat de Chiwetel Ejiofor), un afro-american care luptă pentru libertate şi supraviețuire într-o epocă în care valoarea umană era stabilită de culoarea pielii. Înainte de izbucnirea Războiului Civil din Statele Unite, Northrup, un om pentru care libertatea era un drept câştigat cu greu, este răpit şi vândut ca sclav. Trecând prin momente greu de suportat, dar şi prin altele neaşteptat de pozitive, pentru Solomon viaţa şi demnitatea rămân neprețuite. În cei 12 ani de sclavie, definitorie pentru destinul său va fi întâlnirea cu Samuel Bass (interpretat de Brad Pitt), un canadian adept al abolirii sclaviei, care îşi va risca viaţa pentru a-l salva.

Ecranizare a romanului omonim scris de Samuel Northrup, „12 Years a Slave” a câştigat trei premii Oscar la categoriile Cel Mai Bun Film, Cea Mai Bună Actriţă în Rol Secundar (Lupita Nyong’o) şi Cel Mai Bun Scenariu Adaptat (John Ridley), dintr-un total de nouă nominalizări.

Joi, 27.11.2014, Sediul Central, etaj I, Mediatecă, orele 18,00 – Cineclub organizat de Asociaţia Kunstadt: „Jodorowsky’s Dune” (coproducţie SUA-Franţa, 2013). Regizor: Frank Pavich. Distribuţia: Alejandro Jodorowsky, Michel Seydoux, H.R. Giger

„Jodorowsky’s Dune” spune povestea a ceea ce trebuia să fie adaptarea pentru marele ecran a cărţii SF Dune de către regizorul chilian Alejandro Jodorowsky (El Topo, Holy Mountain, Santa Sangre). Distribuţia filmului ar fi trebuit să includă nume precum Salvador Dali, Orson Welles, Amanda Lear, Pink Floyd sau Mick Jagger. Regizorul i-a inclus în echipa sa şi pe artistul de benzi desenate Moebius, pe pictorul suprarealist H.R. Giger, pe scenaristul Dan O’Bannon (care mai târziu a lucrat la Alien), iar pe fiul său l-a supus unui antrenament de arte marţiale de 2 ani de zile pentru rolul pe care ar fi trebuit să-l joace.

Documentar, 90 minute

Vineri, 28.11.2014, Mansarda Casei Baiulescu, orele 18,00-20,00 – Conferinţă susţinută de Georgeta Filitti şi Adina Nanu – Moda de altădată. Pălăria şi istoria ei

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Avem nevoie de cinematograf!

Zilele trecute făceam un bilanț. Număram câte cinematografe au existat în Brașov înainte de 1989: Astra, Arta, Popular, Patria, Tineretului, Cosmos, Bulevard (sau Modern). Cu totul 7, fiecare cu dotarea și cu specificul lui. La Arta de pildă se difuzau filme de artă, musicaluri, erau ceva mai deosebite. Filmele bune, premiate, se difuzau mai întâi la Patria, apoi se redifuzau și circulau la celelalte. Le-am frecventat pe toate, pe rând mergeam și am amintiri în legătură cu toate. La Astra am văzut o comedie rusească, la Popular Declarație de dragoste, la Patria veneau noutățile, la Cosmos am văzut după 1989 Blue Velvet, în regia lui David Lynch, cu Isabella Rossellini. Cel mai nou cinematograf era Bulevard, care dacă îmi amintesc bine se numea Modern la inaugurare. Chiar era modern la deschidere. S-a deschis în 1988, în mai sau iunie. Țin minte că mai multe colege am chiulit, am plecat de la liceu, am trecut Colina Universității și am coborât pe Bd. Griviței unde am văzut un film alb-negru în noul cinematograf înzestrat cu 3 săli de proiecție, de dimensiuni diferite, cu rosturi diferite – sală mică pentru animație pentru copii, filme de artă, filme pentru public larg. Să nu uit, exista și o cinematecă, organizată în spațiul Muzeului de Etnografie. Am amintiri și acolo – am văzut Descult in parc, cu Robert Redford si Jane Fonda. În afară de filme, amintiri speciale am despre și cu prietenii mei, fiindcă cinematograful reunește oamenii, creează legături, întărește prietenii. Un film văzut pe marele ecran este savurat neapărat în compania prietenilor, nu singur în fața micului ecran, la televizor. Astăzi, din cele 7 cinematografe, nu mai este funcțional niciunul.Există un cinematograf la Eliana Mall, cu 3 săli, dotat, frecventat de familii, cu diverse programe. Totuși, se simte nevoie de cinematograf, acesta nu este suficient. În străinătate, cinematograful este una dintre cele mai populare forme de divertisment și cultură. Și cea mai ieftină. Brașovul cunoaște felurite inițiative, susținute de cineaști și cinefili pasionați: seri de film la biblioteca publică, cineclub acum, mai recent, la Galeria M 8, zilele filmului german, francez, polonez, organizate de Centrul Cultural German Brașov, Alianța Franceză Brașov și Universitatea Transilvania, în colaborare cu Institutul cultural polonez, festivaluri – Films tres courts, Animest, 48 Hour Film Project, Dracula Film, caravane de film cu proiecții în aer liber în Piața Sfatului (Metropolis), cinematecă la Reduta, acum la sala micuță de la Patria. În sfârșit, se adaugă festivalul de film istoric de la Râșnov, oraș care dispune de o sală de cinematograf, renovată în urmă cu câțiva ani. Și sigur îmi scapă și uit alte inițiative cineaste. Regret că Festivalul de film european, care se desfășoară în principalele orașe din România, susținut de ICR, nu mai ajunge la Brașov de câțiva ani. Cinefilii brașoveni au de unde alege, însă condițiile sunt improprii. Am vizionat filmul Vals cu Basir in Piata Sfatului, in aer liber, la festivalul filmului de animatie. Un film pe care mi-am dorit sa il vad, un film extrem de interesant, dar l-am vizionat cu sentimentul că sabia lui Damocles sta deasupra capului meu. Ploaia și frigul mă amenințau mereu să mă alunge. Nu se mai poate continua, avem nevoie de cinematograf. Clujul și Sibiul au festivaluri mari de film, au păstrat cinematografe. Brașovul nu poate, nu își mai permite să rămână în urmă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

Despre industria cărții

Ecourile Târgului de carte de la București – Bookfest – sunt încă vii. Mi-a atras atenția anul acesta inițiativa Uniunii Editorilor din România (UER) care a lansat la târg un manual conținând norme pentru toți cei care se ocupă de industria cărții, precum și noua variantă a paginii de internet și newsletter-ul UER. Editurile din România înregistrează cărți în condiții grafice excepționale, dar în același timp întâlnim cazuri de neprofesionalism. Când spun neprofesionalism, mă refer la nerespectarea normelor editoriale legate de menționarea corectă a responsabilităților celor care au contribuit la carte. Nu este vorba de autor, ci de alte calități precum cea de coordonator și editor, confundate adesea cu cea de autor, pusă chiar deasupra autorilor în cazul edițiilor de autori vechi ori de manuscrise inedite. Includ aici și calitatea de traducător, uneori ignorată sau mai des cea de ilustrator, condiție adesea ingrată, ilustratorii și graficienii nefiind percepuți drept creatori ci doar o anexă. De fapt, situația ilustratorilor și graficienilor de carte este gravă în multe privințe, regimul și tratamentul lor din partea editorilor fiind criticate în mediul cunoscătorilor și meritând o atenție aparte. Dar din perspectiva bibliotecarilor, noi ne confruntăm cu o diversitate de situații, în care nerespectarea normelor corecte de editare conduce la o singură concluzie, aceea a atitudinii de neprofesionalism în industria cărții. Iată de ce salut inițiativa UER de a edita manuale care să impune norme și reguli precise și cred că târgurile de carte din România, în particular Bookfest, vor contribui la difuzarea acestor principii editoriale prin selectarea atentă a ofertei de carte spre un public ce trebuie tot mai mult educat în respectul cărții și al creatorilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Lansare de carte la Librăria Humanitas Brașov

Am primit un anunț și o invitație totodată de la Librăria Humanitas Brașov. Retransmit mesajul către dumneavoastră.

Librăria Humanitas din Brașov vă invită la o lansare de carte şi sesiune de autografe Andreea Esca, prilejuită de apariţia volumului de amintiri “Ce-am făcut când am tăcut”, sâmbătă, 7 iunie, ora 11.00. Cartea este cel mai bine vândut titlu al Editurii Humanitas la târgul de carte Bookfest, ce a avut loc în București zilele trecute.

Participă la eveniment Andreea Esca și Gheorghe Onuț, sociolog, Universitatea Transilvania

„Andreea Esca este ştirea României. Sunt generaţii care au crescut cu ea în minte, pe ecranul ProTV. Însă o jurnalistă de ştiri profesionistă nu le vorbeşte oamenilor cu chiar cuvintele ei. Oricât ar fi de ataşantă, trebuie să rămână şi impersonală, să nu lase să se vadă prea mult dincolo de chip şi voce. În cartea aceasta, Andreea Esca simte nevoia să ne spună cuvintele ei. Să ne transmită ştiri despre ea şi despre oameni, altfel decât la televizor. Andreea păşeşte dincoace de ecran, printre noi.“
(Cristian Tudor POPESCU)

„Când un om cu un contur public pronunţat îşi schimbă registrul de comunicare, lumea devine atentă şi curioasă. Andreea Esca îşi asumă riscurile şi, plecând de la microfonul ştirilor, se instalează în faţa computerului. Rezultatul e un autoportret din cuvinte. Ştim, e-adevărat, că autoportretul clasic presupune de obicei o strategie a avuabilului. Artistul îşi alege o postură convingătoare, iar noi, privitorii, îl vedem în primul rând cu ochii lui. Ce-am făcut când am tăcut e un portret atipic, şi asta nu doar fiindcă frazele ţin loc de culori. E atipic şi fiindcă Andreea Esca nu-şi falsifică amintirile şi viaţa. E sinceră, cordială, sensibilă. Preferă să fie autentică în loc să-şi dea cu fard pe viaţă. Îşi păstrează anumite candori şi nu se sustrage nostalgiilor. Scrie neîmpovărată de propriul brand, ci înveselită de gândul că le poate spune şi altora poveşti despre copilărie, adolescenţă şi prima iubire.“
(Radu PARASCHIVESCU)

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Club de lectură la Galeria M8

Grupul de cititori de la Galeria de artă contemporană și centru cultural independent M8 (strada Mureșenilor nr. 8) a avut deja mai multe întâlniri și are un nucleu de membri fideli. Mai multe cărți au fost citite și discutate, dezbaterile au luat amploare, iar în viitor se preconizează diversificarea activităților prin ateliere de povești, cum a fost cel oferit de Tom Thumb. Următorul club de lectură va avea loc marți, 10 iunie, orele 19,00. Cartea aleasă spre lectură și discuție este Acompaniatoarea de Nina Berberova. DAcă vă place să citiți, să discutați, să împărtășiți sau doar să ascultați, dacă sunteți un prieten împătimit al lecturii, vă așteptăm cu drag!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.3/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Concurs de etică şi morală Corneliu Coposu

La 20 mai s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu, gânditor şi militant democratic, un simbol al rezistenţei în faţa dictaturii. În memoria acestui luptător anticommunist, vă facem cunoscut un concurs cu premii care, sperăm, că vă va interesa. Succes!

CORNELIU COPOSU – 100 de ani de la naştere
(n. 20 mai 1914, Bobota, Sălaj – d. 11 noiembrie 1995, Bucureşti)
REPER şi SIMBOL pentru valorile NEAMULUI ROMÂNESC
EXPRIMARE liberă despre moralitate, etică, adevăr

1. Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afişarea patriotismului este indecentă. Un om care simte dragostea pentru ţară, un om care este decis ca în interesul ţării să-şi sacrifice propria existenţă nu are să se bată pe piept cu sentimentul acesta.
2. În fond nu e importantă persoana mea, e importantă ideea legată de activitatea mea. Dacă această idee triumfă şi dacă ea este îmbrăţişată de prietenii mei şi de opinia publică, apariţia sau dispariţia mea sunt secundare. Totul este să supravieţuiască o atitudine. Dacă aceasta triumfă, dispariţia mea nu mai este semnificativă.
3. N-am tranzacţionat niciodată cu principiile, n-am renunţat niciodată la obiectivele care privesc independenţa naţională, suveranitatea naţională, integritatea ţării şi la principiile democratice. Am fost în stare să fac, aş spune cu seninătate, 17 ani de cruntă puşcărie comunistă pentru aceste principii. Sper că generaţia următoare, care va prelua ştafeta, se va achita de răspunderea care va apăsa pe umerii ei şi va duce la îndeplinire obiectivele pe care le-am ţintit noi.
Pornind de la aceste convingeri, rostite de SENIORUL ADEVĂRULUI, vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în legătură cu importanţa sacrificiului, a dragostei de ţară, a eticii şi moralei în România.
Contează simbolul Corneliu Coposu azi?! Nu a făcut concesii imposturii, duplicităţii, nu s-a aplecat după bătaia vântului, şi-a rostit convingerile fără să se teamă de riscuri.
Indiferent de vârstă sau preocupări, spune ce gândeşti: 20 mai – 11 noiembrie 2014 perioada în care adunăm cuvinte în memoria unui ROMÂN!
Aşteptăm păreri sincere, personale, exprimate în maxim 2 pagini. Acestea vor fi cuprinse în Revista I. D. E. I. a Bibliotecii Judeţene I. S. Bădescu Sălaj / 2014 şi vor fi promovate în toată ţara, prin bibliotecile publice, autorii beneficiind de acest număr special.

E-mail: bjs_marketing@yahoo.com; Fax: 0260632007; P-ţa Iuliu Maniu, nr. 13; www.bjs.ro

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Baze de date online la Biblioteca Judeţeană Braşov

La Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov s-a reuşit finalizarea unor materiale şi proiecte concepute ca instrumente de informare şi baze de date folositoare cititorilor virtuali. Ambele se referă la istoricul presei scrise din municipiul şi judeţul Braşov. Este vorba de Istoria presei din România în date. Judeţul Braşov. Presa de limbă germană şi Gazeta Transilvaniei – încercare de schiţă monografică. Atât cronologia cât şi micromonografia sunt puse pe pagina de internet a bibliotecii – www.bjbv.ro. Sunt precedate de scurte introduceri care explică geneza şi avatarurile acestor lucrări, după care se înşiră capitolele tematice şi titlurile de publicaţii periodice în în ordine cronologică. Datele se regăsesc şi pot fi accesate online din meniul site-ului Bibliotecii Judeţene Braşov, cuprinse la Biblioteca Digitala, la următoarele legături - http://www.bjbv.ro/scan/pg/pg.html, respectiv http://www.bjbv.ro/scan/schitaGT/schitaGT.html.
Materialele au fost redactate pentru a oferi o vedere de ansamblu asupra subiectelor abordate, iniţial prilejuite de ocazii aniversare sau de implicarea în proiecte naţionale. Gazeta Transilvaniei a fost unul dintre ziarele regionale cele mai longevive, însumând 107 ani de existenţă. Numeroase articole au abordat felurite aspecte din istoria gazetei, dar o monografie generală asupra ziarului nu există încă, din păcate, demersul necesitând un efort de echipă, de durată, cronofag şi nu uşor de făcut. Schiţa monografică oferită azi pe pagina de internet a bibliotecii a avut ambiţia de a creiona evoluţia ziarului în linii mari, punctând momentele esenţiale pentru publicul braşovean interesat. Cronologia presei din judeţul Braşov a fost întocmită ca urmare a colaborării în proiectul naţional iniţiat de jurnalistul şi istoricul presei, profesorul universitar Marian Petcu de la Universitatea Bucureşti. Este vorba de Istoria presei din România în date, un proiect foarte ambiţios, desfăşurat în perioada 2008-2009, când am întocmit cronologia presei braşovene de limbă germană, maghiară şi română. În anul 2012, datele colectate în proiect au fost publicate de coordonator la editura Polirom, în monumentale lucrare Istoria jurnalismului din România. Enciclopedie cronologică, graţie finanţării AFCN.
Personal, am ajuns la concluzia că informaţiile despre presa braşoveană trebuie să ajungă la cunoştinţa comunităţii braşovenilor de pretutindeni în modul cel mai direct, facil şi rapid cu putinţă. Mediul online a furnizat soluţia pentru ideea noastră. Aşadar, am verificat din nou datele, am adăugat bibliografia pentru fiecare titlu din publicaţiile de limbă germană – ceea ce în proiectul naţional se redusese la o listă generală – şi am lucrat să le facem accesibile. Am cerut verificări, sugestii şi completări de la cei indrituiţi să o facă în cazul presei de limbă germană din judeţul Braşov. Cu ajutorul consilierului județean pentru Forumul Democrat al germanilor, județul Brașov, Eberhard Wolfgang Wittstock, care a avut amabilitatea de a citi cronologia presei germane braşovene, am revizuit şi umplut golurile existente în material. Am încercat să oferim astfel un instrument de informare şi de lucru profesionist.
Dacă micromonografia Gazetei Transilvaniei am organizat-o pe capitole în ordinea cronologică a redactorilor succesivi (George Bariţiu, familia Mureşenilor, alte etape, diferite perioade politice) şi am ilustrat-o cu imagini din colecţiile noastre, făcând-o mai agreabilă, cronologia presei germane cuprinde cele mai felurite date. Sunt recenzate 77 publicaţii, excepţie anuarele, dările de seamă şi tipăriturile despre care nu deţineam informaţii sigure. Apărute între 1837-2000, în Braşov, dar şi alte localităţi (Rupea, Bod etc.), sunt de cele mai felurite profiluri (politice, literare, artistice, sportive, teatrale, administrative, religioase ş.a.).
Aceste versiuni sunt doar un prim pas. Ne dorim să ilustrăm datele cu imagini şi fotografii, să indicăm ce anume deţine biblioteca în colecţiile ei (câţi ani şi câte numere). Urmează să completăm şi să definitivăm în aceeaşi manieră de lucru Presa maghiară din judeţul Braşov şi Presa românească, preconizate să apară, în ordine alfabetică, în mediul online în 2015 şi respectiv 2016.
Graţie formatului electronic şi accesului online la aceste resurse şi baze de date, avem şansa ca aceste materiale să fie dinamice şi actualizate în timp real, îmbogăţite periodic, fără să fie dependente şi limitate de tiparul clasic, tradiţional pe hârtie.
Regimul juridic al acestor materiale este cel al licenţelor libere, Biblioteca alegând să le pună la dispoziţie în condiţiile definite de creative commons, putând fi distribuite, preluate şi îmbogăţite, cu citarea autorului şi fără vreun scop comercial. În acelaşi scop, al îmbunătăţirii continue a informaţiilor şi serviciilor de bibliotecă, solicităm permanent feedback, semnalări şi completări de la utilizatori, fiindu-le recunoscători pentru orice observaţie.
În felul acesta, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov încearcă să răspundă provocărilor societăţii cunoaşterii, tehnologiei informării şi comunicării şi avansului mijloacelor digitale, punând la dispoziţie resurse accesibile rapid şi utile cititorilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Ştiri din judeţ – La Făgăraş

Primăria Municipiului Făgăraş şi Consiliul Local vă invită în data de 15 Mai 2014 la Biblioteca Municipală, începând cu ora 12:00, pentru a participa la a VI a ediţie a manifestării omagiale dedicată personalităţii lui Octavian Paler.
Cu această ocazie, va fi dezvelit bustul scriitorului Octavian Paler şi va fi oficializată noua denumire a Bibliotecii Municipale.
Totodată, în sala de festivităţi, va avea loc un concurs liceal interactiv intitulat “Octavian Paler- voce singulară în literatura şi cultura română contemporană”.
La final, formaţia de teatru “Drama 84” a Colegiului Naţional “Radu Negru” va prezenta spectacolul “Deşertul pentru totdeauna” după Octavian Paler, în regia scriitorului Cornel Teulea.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Atelierul de idei revine

Atelierul de Idei revine după o pauză de câteva luni, având ca temă de discuții teatrul din perspectiva dramaturgilor contemporani Mihai Ignat și Elise Wilk.

Plecând de la ipoteza că teatrul este o modalitate de a citi feluri de a fi, ne propunem să deslușim construcția teatrului, din momentul scrierii până la punerea în scenă. Cât de departe merg personajele invitaților dramaturgi? Cunoscând modul în care se scrie teatrul, putem înțelege mai bine actul scenic?
Avem multe întrebări legate de teatru și cei doi invitați și vă așteptăm alături de noi să întregim seria de curiozități miercuri, 14 mai, ora 18:30, la Librăria Okian, de pe strada Mureșenilor.

Mihai Ignat este dramaturg, conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania” Braşov, profesor asociat la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Elise Wilk este dramaturg, absolventă master scriere dramatică la Universitatea de Arte din Târgu Mureș.

Intrarea liberă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Ştiri din judeţ – Bibliotecile publice

Ieri a fost întâlnirea filialei ANBPR Braşov. Scurtă şi densă, s-a dovedit ca întotdeauna un schimb de informaţii util. Tot ieri am primit mai multe veşti din judeţ, telefonic. Anul 2014 va fi anul când două biblioteci publice se vor muta în spaţii noi: Dumbrăviţa în Căminul cultural, iar Măieruş în vechea arhivă, modernizată şi amenajată. La Codlea, clădirea bibliotecii municipale a intrat în reabilitare cu fonduri europene şi momentan a găsit gazdă în spaţiile unui liceu. Dar avem şi veşti triste din Ţara Făgăraşului: la Victoria, clădirea reabilitată a Casei de cultură a sindicatelor, în care avea sediul şi biblioteca publică, opune într-un proces autorităţile locale – primarul şi consilierii locali – astfel încât nu se va redeschide prea curând. La Voila, bugetul este insuficient pentru a organiza concurs şi a angaja un nou bibliotecar. Şansa bibliotecii de la Voila stă doar în puterea voluntariatului, a pasiunii şi devotamentului fostei bibliotecare, doamna Monica Tatiana Drugă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)