Arhivă

Arhivă pentru ‘Cultura’ Categoria

19 octombrie 2018 – Vă dăm întâlnire cu scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu

octombrie 11th, 2018 Fără comentarii
Biblioteca Județeană Brașov și Librăria Ștefan Octavian Iosif vă invită la întâlnirea cu scriitorul, eseistul și traducătorul Bogdan Alexandru Stănescu.
Evenimentul va avea loc vineri, 19 octombrie, de la orele 18,00, la Librăria Ștefan Octavian Iosif.
Semnatar al Epistolarului de la Hanul lui Manuc, purtat cu Vasile Ernu, urmat de un volum de poezie și de romanul Copilăria lui Kasper Hauser, Bogdan Alexandru Stănescu este un cititor de cursă lungă, un editor și traducător activ și un scriitor aparte, cu o voce și stil proprii, reușind să reconstituie lumea Bucureștilor și a unor experiențe de viață, văzute prin ochii unui copil, adolescent și tânăr în căutarea unei cariere pe potriva sa. Acestea sunt motivele pentru care am ales să invităm pe acest autor la Brașov și ne-am bucura dacă ați putea onora invitația noastră!
Intrare liberă!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Nocturna bibliotecilor 2018 – detalii

septembrie 14th, 2018 Fără comentarii

Nocturna bibliotecilor – 29.09.2018, orele 19,00 Povestea Flașnetarului

 Moment artistic de cântec și poezie – Povestitor: Matei Stîrlea

1. Flașnetarul – lied de Franz Schubert (interpretează: Andreea Gurguiatu, la pian: Sena Ducariu)

2. “Cucul” – poezie de Vasile Alecsandri (recită: Luca/Matei Bâgiu și Nectaria Stîrlea)

3. “Floricică de pe apă” – lied de Tiberiu Brediceanu (interpretează: Andreea Gurguiatu, la pian: Sena Ducariu)

4. “Pe sub flori, mă legănai” – lied de Tiberiu Brediceanu (interpretează: Andreea Gurguiatu, la pian: Sena Ducariu)

5. “Cântecul” – poezie (fragment) de Șt. O. Iosif ((recită: Luca/Matei Bâgiu)

6. “Ciobănașul” – poezie de Șt. O. Iosif. (recită: Luca/Matei Bâgiu)

7. “Știi tu bade” – lied de Gh. Dima (interpretează: Andreea Gurguiatu, la pian: Sena Ducariu)

8. “Cântec de leagăn” – lied de Johannes Brahms (interpretează: Andreea Gurguiatu, la pian: Sena Ducariu)

9. “Cântec sfânt” – poezie de Șt. O. Iosif (recită: Luca/Matei Bâgiu)

10. “Somnoroase păsărele” – cântec pentru copii (interpretează: Nectaria Stîrlea)

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Nocturna bibliotecilor 2018 la Braşov – program preliminar

septembrie 14th, 2018 Fără comentarii

Program Nocturna bibliotecilor la Braşov

Sâmbătă, 29 septembrie 2018, orele 16,00-23,00

 Sediul Central

Avanpremieră Nocturnă – 13,00 -18,00 – Şezătoare la Braşov – etaj, Mediatecă

Orele 16,00 – 23,00 – Jocuri de realitate virtuală cu invitaţii noştri de la Virtuality – parter, hol intrare

Orele 16,00-23,00 – Concurs Fii bibliotecar şi primeşti o carte în dar – parter, Secţia de împrumut

Orele 16,00-23,00 – Expoziţia de fotografii a ANBPR – De la tradiţie la programare – Jocurile copiilor şi tinerilor – Galeria de pe scară

Orele 16,30-18,45 – Spirit tânăr în toamna vieţii – activităţi dedicate Zilei Internaţionale a vârstnicilor – 1 octombrie – etaj, Sala de lectură

  • Conferinţă susţinută de medic dr. Claudia Bularca – O alimentaţie sănătoasă
  • Expoziţia Asociaţiei Portavicum Săcele – prezintă artist fotograf Eugen Constantin Moga
  • Recital corul Zestrea Săceleană - instructor artistic Ştefan Lupu

Melodii: Ciobănaş cu 300 de oi; Cucuruz cu frunza-n sus; Ce s-ar face inima; Alba-i cămaşa pe mine; Treceţi batalioane române Carpaţii; Când vii bade-n şezătoare; Imnul Săcelelor; Se înalţă până sus la ceruri.

  • 19,00-20,00 – Moment artistic de cântec şi poezie “Povestea flaşnetarului” – Recital Andreea Gurguiatu (artist liric Opera Braşov) şi Trupa Nectar. La pian: Sena Ducariu  – etaj, Sala de lectură (detalii la http://blog.bjbv.ro/?p=4700)
  • 20,00-21,00 – Seminar de cultură şi literatură organizat de Biblioteca engleză – etaj, Sala de lectură
  • 21,00-22,30 – Provocarea muntelui: Proiecție de film Touching the Void. Cu o introducere pe baza cărții omonime, de Joe Simpson. Prezintă ghid montan Marian Anghel – etaj, Sala de lectură

Orele 16,00-20,00 – Prezentarea celor mai noi proiecte ale bibliotecii  CLIPLIT, CAROL, Jurnal – acces spre cultură,  „Și animalele sunt oameni!” care unesc domenii ale cunoașterii și pe cititori cu acestea, unesc patrimoniul românesc cu cel european – etaj, holul de primire

 Casa Baiulescu

  • Orele 16,00-23,00 – expoziția de desene „Prietenie pe o sfoară” organizat de Filiala nr. 6 de copii şi tineret a bibliotecii, care a unit anul acesta 100 de biblioteci și peste 10.000 de participanți.
  • Orele 17,00 – dezbaterea „De ce să citesc?” organizată de Biblioteca maghiară – parter, Biblioteca Maghiară
  • Orele 18,00 –  „Savoir vivre francais” (seminar şi atelier) organizat de Biblioteca franceză – parter, Mediateca francofonă

Orele 21,0022,00 – Concert de folk Trupa Om bun & Iulia Caraiman – Curtea Casei Baiulescu

Filiala 5, Bd. Griviţei nr. 51

Orele 17,00 – Teatrul de copii: piesa “Trei iezi cucuieţi” cu actorii păpuşari ai Teatrului Strada

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Bibliobicicleta – campanie de informare, conștientizare și diseminare despre importanța ciclismului

septembrie 10th, 2018 Fără comentarii
Biblioteca Județeană Brașov are plăcerea sa va invite la o activitate inedita. Este vorba de o campanie de conștientizare asupra importanței ciclismului, a regulilor cărora li se supune și pe care trebuie să le respectăm. Este un ciclu de conferinte si prezentari despre bicicleta si ciclism la care vom avea invitati voluntari si ciclisti pasionati, cu expertiza in domeniu.
Evenimentul va avea loc joi, 20 septembrie 2018, de la orele 14,00, la Mediateca francofona (Casa Baiulescu, parter, lângă Școala 6, în Livada Poștei).
Vor fi alaturi de noi Laura Istrate si Nicolae Cioc de la Centrul de Voluntariat Brasov, Mihai Tatu de la Asociatia Visum din Codlea care ne va prezenta Bicicleta ca parte din mobilitatea urbana – modele si bune practici europene, Agentia Metropolitana Brasov ce va vorbi despre proiecte si strategii in ciclism la Brasov.
Este o activitate inedita, dar ar trebui sa fie fireasca in biblioteci. Bibliobicicleta este o campanie de constientizare a rolului ciclismului in viata noastra, ca stil de viata, practica sanatoasa, mijloc de transport, mod de a proteja natura, chiar metoda de a face o afacere. Bibliotecile ar trebui sa fie in fruntea unei asemenea campanii, sa disemineze informatii, sa constientizeze si sa educe publicul sa deprinda nu numai ciclismul ca stil de viata, dar si regulile de purtare in trafic. Este ceea ce încercăm să facem prin acest prim pas.
Numarul de participanti este limitat (20 de persoane) si inscrierea este obligatorie. Înscrierea se face la adresa electronica ruxandramoasanazareatyahoo.com pana luni, in data de 17 septembrie, orele 12,00.
Vă așteptăm cu drag!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)

Ziua internațională a cafelei – 29 septembrie

septembrie 10th, 2018 Fără comentarii

Rece, fierbinte, decafeinizată, cu diferite arome, instant, filtru sau ibric, cafeaua este sărbătorită în fiecare an la data de 29 septembrie. Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, cât şi activitatea oamenilor implicaţi în acest proces.

Etiopia este considerată a fi locul de naştere al cafelei. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de către un păstor de capre, Khalid, care a remarcat că animalele din turma sa erau mult mai active după ce mâncau fructele roşii ale unui arbust. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost denumită qahwa, cuvânt care în arabă înseamnă revigorant.

Astăzi arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa.

Consumată în cantităţi moderate, cafeaua poate avea efecte benefice asupra sănătăţii datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi, fiind unul dintre cele mai consumate produse care conţin cafeină.

Curiozități despre cafea:

  • Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso.
  • Primul espressor a fost introdus în 1882 de francezi, însă italienii au fost cei care l-au făcut cunoscut la scară largă.
  • Mirosul cafelei se află printre primele zece cel mai uşor de recunoscut.
  • Aroma boabelor de cafea şi multe dintre caracteristicile sale de gust sunt diferite în fucţie de ţara de provenienţă, regiune, temperatură, atitudine, precipitaţii, sol.
  • Cafeaua are cel mai ridicat grad de consum zilnic (60%-65%) din toate băuturile, mai puţin apa (89%).
  • Una din trei băuturi zilnice este cafeaua, a doua după apă.
  • Cafeaua instant a fost inventată în 1906 de G. Washington, un englez care trăia în Guatemala

Vă invităm să savurați, alături de o cafea, microexpoziția de carte dedicată acestei aniversări internaționale a băuturii care este pretutindeni apreciată și consumată. Expoziție este organizată de colegele noastre de la Secția de Împrumut, Valentina Mihăilă și Ioana Popa-Răduțoiu.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

În amintirea Iuliei Hașdeu

septembrie 10th, 2018 Fără comentarii
Iulia Haşdeu a fost o tânără intelectuală supradotată, scriitoare şi poetă inclusiv de limba franceză. S-a născut la Bucureşti, la 14 noiembrie 1869, fiind fiica savantului şi scriitorului Bogdan Petriceicu Haşdeu.
Primele semne ale genialităţii Iuliei au apărut la vârsta de doi ani. La vârsta la care copiii obişnuiţi abia învăţau cuvintele în limba maternă, geniala Iulia Haşdeu începuse deja să citească. La vârsta de doi ani învăţa limba franceză, iar la patru ani deja desluşise tainele scrisului. La cinci ani crea nuvele, iar la şapte ani scria naraţiuni precum Mihai Vodă Viteazul sau poeme precum Domnia lui Ţepeş Vodă, Oasele lui Ţepeş Vodă.
Când părinţii şi învăţătorii şi-au dat seama că au în faţă un copil genial, pentru Iulia s-a făcut o excepţie care nu se mai făcuse până atunci în învăţământul românesc: a susţinut examenele de absolvire a ciclului primar la 8 ani. Genialitatea fiicei lui Haşdeu a continuat să se manifeste şi la vârsta adolescenţei, Iulia absolvind gimnaziul în vara anului 1881 cu rezultate strălucite şi terminând Conservatorul la secţia de canto şi pian.
La numai 16 ani, în 1886, Iulia Haşdeu a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona. În timp ce se afla la Paris, au apărut primele semne ale tuberculozei. Tânăra, preocupată prea mult de studiu şi prea puţin de starea sănătăţii, a ignorat primele semne ale acestei boli. Totuşi, în aprilie 1888, este nevoită să întrerupă studiile din cauza agravării stării de sănătate. S-a stins din viaţă la 29 septembrie 1888.
Tatăl Iuliei nu s-a resemnat nicioadată cu pierderea celei mai dragi fiinţe. Foarte afectat, a construit, în memoria ei, un castel la Câmpina. Vă invităm să vizitați acest muzeu, nu înainte să vedeți expoziția aniversară în memoria Iuliei Hașdeu, organizată de colegele noastre, Valentina Mihăilă și Ioana Popa-Răduțoiu, de la Secția de Împrumut.
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

CLIP[L]IT – o lună până la lansare

septembrie 8th, 2018 Fără comentarii

Afis_CLIPLIT_A2-page-001Pentru că în fix treizeci de zile  lansăm concursul cu premii de realizare de booktrailere, organizat în cadrul proiectului CLIP[L]IT – carte în 7Arte, ne-am gândit să venim în sprijinul tuturor tinerilor pasionați de literatură și/sau cinematografie, și nu numai, cu o colecție de trailere de carte realizate după cărți aparținând literaturii române contemporane.

Am selectat pentru dumneavoastră șase dintre booktrailere existente deja pe internet, realizate în maniere diferite.

Sperăm ca exemplele oferite să vă inspire și să vă ajute să creați cele mai convingătoare și artistice trailere de carte.

Mult succes tuturor!

1. Lampa cu căciulă, Florin Lăzărescu

Cartea reprezintă o selecție din povestirile scrise de autor în ultimii zece ani, reunite sub titlul celei mai cunoscute dintre acestea, Lampa cu căciulă, care a fost ecranizată în 2006, în regia lui Radu Jude și care a obținut peste 30 de premii la festivaluri internaționale, printre care trofeul pentru cel mai bun scurtmetraj la Sundance, SUA.

Link: https://www.youtube.com/watch?v=1HQFkgUI-rQ

2. Viața lui Kostas Venetis, Octavian Soviany

Kostas Venetis, care în copilărie a ucenicit într-o mănăstire din Grecia, cunoaște o spectaculoasă „schimbare la față”: invertit demonic, călătorește mult – cunoaște mizeria și farmecul Istanbulului, pitorescul unui București ce amintește de atmosfera Principelui, efervescența Parisului revoluționar, splendoarea Vienei și melancolia Veneției – și întâlnește oameni din cele mai diferite medii, de la drojdia societății la cercurile nobiliare. Pe măsură ce evenimentele se complică, povestea sa, în care violența, crima, înșelătoria și complexele oedipiene se împletesc strâns, capătă accente tot mai întunecate, devenind o mărturie cutremurătoare despre inițierea întru Rău.

Link: https://www.iqads.ro/creatie/32752/octavian-soviany-viata-lui-kostas-venetis

3. Lunetistul, Marin Mălaicu-Hondrari 

Apariția unei familii misterioase în oraș schimbă ireversibil destinul Cristinei și al lui Constantin, doi tineri pasionați de literatură care trăiesc o poveste de dragoste. Ea se căsătorește cu Jim, fiul nou-veniților, iar Constantin devine mercenar. Însă relația din tinerețe îi urmărește și, deși porniți pe drumuri diferite, cei doi se reîntâlnesc grație lui Carlos, un orfan sărac adoptat la distanță de Cristina.

Link: https://www.iqads.ro/creatie/32749/marin-malaicu-hondrari-lunetistul-book-trailer

4. Seria Nemuritor, Oana Arion

Ultimul viking este o cutie a misterelor: ridici capacul și nu știi ce vei descoperi. La început scormonești timid, dar cu cât înaintezi în căutare devii dependent. Deși relaxant, amuzant și ironic „Ultimul viking“ este în esență bazat pe o documentare minuțioasă, Oana Arion reușind să creeze un fantasy fascinant.

Link: https://www.youtube.com/watch?v=NJLMNLJsals

5. Povestiri din garaj, Goran Mrakić

„În prozele lui Goran Mrakić descoperi o Timișoară aparte, recognoscibilă și, totuși, extraordinară. Ai putea sta la o bere cu personajele sale, te-ai putea avânta cu ele în peripețiile lor prin oraș sau în afara sa, ați putea locui pe aceeași stradă. Nimic din ceea ce-ți povestește Mrakić nu poate fi pus sub semnul întrebării sau al îndoielii. Lucrurile par că se întâmplă pur și simplu, iar ție îți vine să le dai mai departe, să le împărtășești altora, de parcă le-ai fi trăit odată cu personajele.“ (Eli Badică)

Link: https://www.youtube.com/watch?v=DJjc0vIq20U

6. Bijutierul, Valeriu Mircea Popa

Retras din agitația contemporană, Valeriu Mircea Popa rememorează traseul personal (muzică, poezie, copilărie, Revoluție) într-un puzzle care recompune atmosfera unui model spiritual. Bijutierul (titlul unui volum de versuri) se reinventează la o vârstă la care speranța de viață și de creativitate rămâne în afara granițelor. Un altfel de „privește cerul“, prin care ne intersectăm cu seninătatea unui om liber. Lucrurile și obiectele devin personaje, iar pianul urcă și coboară scările destinului creator.

Link: https://www.youtube.com/watch?v=u3rzF9pzT5Y.

REGULAMENTUL concursului poate fi consultat aici.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura, Evenimente, Film Tags: , , ,

Citate despre tinereţe

Expoziţia dedicată Zilei internaţionale a tineretului – 12 august, organizată de colega noastră Daniela Ferţu de la Secţia de împrumut carte la domiciliu, este însoţită şi de o selecţie de citate despre tinereţe, foarte sugestive:

Tinereţea este zâmbetul viitorului in faţa unui viitor necunoscut care e însuşi viitorul, şi e firesc să fie fericită. S-ar spune ca răsuflarea ei este făcută din speranţă – Victor Hugo

Tinereţea este o perioadă minunată a vieţii. Ea ne slujeşte să acumulăm greşeli numite ulterior experienţă – George Bernard Shaw

Tinereţea este basmul cel mai frumos al universului trăit in toată fiinţa umană. Tinereţea este sufletul şi sufletul este tinereţea. Tinereţea este, simte tot, aude tot, vede tot – Gh. Vodă

Ceea ce dorim in tinereţe, avem din belşug la bătrâneţe – Goethe

Tinereţea: Pasărea Phoenix a timpului; renaşte după ce… nu mai este – Costel Zagan

Tinereţea e timpul de a învăţa întelepciunea, bătraneţea e timpul de a o aplica –Jean Jacques Rousseau

Tinereţe, cum amăgeşti nădejdile, cum seci puterile, cum astâmperi şi potoleşti avânturile – Emil Gârleanu

Păcat de acea tinereţe care se aseamănă cu bătrâneţea – Giuseppe Rovani

Tinereţea e o trufie, rareori o valoare – Marin Preda

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Comunitatea profesională maghiară CicloBiblio – ediția I, 2017

Ieri a început ediția a doua a turului de biciclete al bibliotecarilor și prietenilor bibliotecilor, desfășurat de data aceasta în Dobrogea, Bărăgan și Sudul Moldovei, numit sugestiv Ciclobiblio. Anul trecut, prima ediție s-a desfășurat în Transilvania, în județele Brașov, Covasna, Mureș și Sibiu. În județul Brașov, unul dintre trasee a străbătut zona Racoș, Hoghiz, Homorod, Rupea, Viscri. Bicicliștii s-au oprit la biblioteca publică din comuna Racoș, acolo unde colega noastră Anamaria Gaspar i-a întâmpinat cu amabilitate și bunăvoință, chiar dacă era în pline lucrări de zugrăvire și renovare a bibliotecii. Dar pasiunea comună pentru carte și încrederea în educație, precum și limba comună leagă oamenii. Așa s-a născut o colaborare între bibliotecarii maghiari din județele Covasna și Brașov, mai precis între Sf. Gheorghe – Racoș și Hoghiz. Unul dintre inspiratorii CicloBiblio și cei mai carismatici și devotați bibliotecari școlari, Laszlo Kiss de la biblioteca Colegiului Mikes Kelemen din Sf. Gheorghe a sprijinit Racoșul, dăruind cărți în limba maghiară bibliotecii de acolo, de care avea nevoie. Primindu-le, inventariindu-le și verificând gestiunea, la rândul ei colega noastră a ales dublete, pe care le-a dăruit bibliotecii din Hoghiz. Se zice că dar din dar se face rai! Noi, bibliotecarii, am putea zice astfel: Carte din carte se fac biblioteci, iar CicloBiblio la prima lui ediție a sudat legături profesionale și personale trainice, de cooperare și comunicare profesională, de care, aflând, sunt impresionată și doresc să împărtășesc această bucurie și experiență.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags:

Despre Johannes Honterus

HONTERUS, Johannes (n. 1498, Bv. – m. 23 ian. 1549, Bv.), preot, umanist, reformator al bisericii săseşti din Transilvania, tipograf. Născut într-o familie de breslaşi pielari, a fost fiul lui Jorg Aust Lederer sau George Grass. Se ştie cu certitudine că începând cu anul 1520 a studiat la Universitatea din Viena, unde a fost înmatriculat sub numele de Johannes Aust sau Auschut (Aescht?). Aici a obţinut în 1522 titlul de „Baccalaureus”, sub numele de Ioannes Holer ex Corona, iar în 1525 pe cel de „Magister artium” (sub numele de Ioannes Holler Coronensis. În acea perioadă îl găsim înscris sub numele de Holer sau Johannes Holler Coronensis, [ceea ce în dialectul vienez al cuvântului săsesc Honter însemna „soc” (G. Nussbächer)]. Mai târziu îşi va scrie numele sub forma de Honter, pentru ca în ultimul deceniu al vieţii să semneze sub forma de Honterus. Următoarele ştiri îi atestă prezenţa la Regensburg pe Dunăre, unde s-a aflat între 22/23 octombrie 1529. În 1531 într-o scrisoare adresată umanistului Beatus Rhenanus, Aventinus pomeneşte doi studenţi transilvăneni care l-au vizitat şi i-au oferit numeroase informaţii despre situaţia geografică a locurilor natale, unul din ei afirmându-şi dorinţa de a întocmi o hartă a zonei natale. Printre lucrările arătate acestor tineri se număra probabil şi o hartă a Bavariei realizată în 1523 de Aventinus. Harta Transilvaniei a lui Honterus arată o mare asemănare cu cea a lui Aventinus. Este posibil ca Honterus să fi ajuns ca în această localitate, probabil refugiat în urma asediului Vienei de turci în 1529. La 1 mart. 1530, înregistrat ca JOHANNES GEORGII DE CORONA, artium magister Viennensis, a achitat taxa ce-i dădea dreptul de a ţine prelegeri la Universitatea din Cracovia. În acelaşi an, va publica aici două din cele mai importante dintre lucrările sale: Gramatica latină şi Cosmografia (1530). Fecunda sa activitate desfăşurată la Cracovia îl va impune în societatea polonă, care-l socoteşte şi un reprezentant de seamă al culturii sale. Cosmographia lui J.H. este un mic volumaş de 16 file, având în anexă o hartă a lumii. Prefaţa sa degajă multă căldură „faţă de transilvănenii dragi”, cărora li se adresează „de departe de patrie”. Dintre oraşe menţionează Oradea, Bistriţa, Braşov, Sibiu, Sebeş, Alba Iulia. Între hărţile Cosmografiei lui Honterus un loc important ocupă harta Sud-Estului Europei în care apare spaţiul românesc sub denumirea clasică de Dacia. Harta lumii intitulată „Universalis Cosmographica” exprimă cunoştinţele geografice de atunci, tributare încă lui Pomponius Mela şi Ptolemaios. În concepţia sa despre lume, aşa cum reiese din sistemul planetar, Honterus era adeptul teoriei geocentrice, deşi, curând Copernic avea să o revoluţioneze (1543). Cosmographia lui H.J. este considerată primul Atlas Minor din Europa centrală şi sud-estică. Prima ediţie a Cosmographiei a fost redactată, în proză, iar versiunea provizorie a Cosmographiei din 1541, tipărită la Braşov, a fost în versuri. Ediţia braşoveană a fost tipărită în puţine exemplare. Honterus însuşi considerând-o provizorie, fapt pentru care acesta a trimis-o unor cunoscuţi cărturari ai timpului, pentru ca sugestiile şi observaţiile acestora să fie folosite într-o ediţie îmbunătăţită. În iarna lui 1541–1542, a elaborat varianta definitivă a Cosmographiei, care are în plus 106 versuri, având în total 1366 de hexametri şi 16 hărţi. Faţă de textul iniţial din 1530, în această versiune a eliminat circa 500 de nume topografice, conţinând doar 60% din totalitatea toponimelor folosite în prima ediţie. Deşi manualul său nu constituia un prototip în privinţa noutăţilor geografice, ignorând descoperirile lui Magelan, redactarea sa în hexametri corespundea mai bine scopurilor didactice. Descrierile lumii făcute de el l-au impus în sec. al XVI-lea ca un mare naturalist. Cartea a IV-a a Cosmographiei, care se constituie într-un fel de enciclopedie a datelor de ştiinţe ale naturii din vremea sa, „prezentate într-o manevră versificată”, a beneficiat de cea mai îndelungată folosire. Retipărită în peste 40 de ediţii, Cosmographia lui a fost cea mai răspândită lucrare a unui autor transilvănean (G. Nussbächer). Cosmographia lui J.H., reeditările ei ca şi reproducerile hărţilor Daciei şi Sarmaţiei au apărut în 126 de publicaţii, într-un interval de 162 de ani. Cu un asemenea succes nu se poate lăuda nici un alt savant sas (din Transilvania) până astăzi (Dr. Gerhard Engelmann, 1982). După Cracovia, Honterus se stabileşte pentru trei ani la Basel în Elveţia (din toamna lui 1530 până în aprilie/mai 1533), perioadă în care a fost influenţat de ideile Reformei. Aici în 1530 a folosit pentru prima dată forma latinizată a numelui său – Honterus. În 1532 realizează aici o hartă a Transilvaniei, purtând inscripţia Chorographia Transilvaniae – Sybenbürgen care este cea mai veche reprezentare cartografică a acestei regiuni. Sub numele oraşului Braşov, figurează şi monograma sa J[ohannes] H[onterus] C[oronensis], putându-se deduce că harta a fost gravată în lemn chiar de către autor (G. Nussbächer). De la cine a învăţat să graveze în lemn este nesigur, dar e cert faptul că s-a perfecţionat la Basel. Această hartă realizată la comanda sibienilor şi cu informaţii furnizate de aceştia, a fost dedicată Sfatului orăşenesc din Sibiu. În colţurile de sus ale hărţii sunt reproduse stemele oraşelor Braşov şi Sibiu şi în cele de jos este înscrisă câte o poezie de opt versuri în limba germană şi latină. În acestea se face referire la originea saşilor, afirmând că ei sunt veniţi de pe Rin, cât şi din Saxonia. Pe lângă localităţile Transilvaniei, reprezentate plastic, sunt localizate şi cele două ţări româneşti vecine care sunt denumite „Moldaviae Terminus” şi „Valachiae Pars”, ultima provincie având reprezentate oraşele Câmpulung (Langenaw) şi Târgovişte (Tervisz). Harta revizuită şi retipărită a apărut, cum arată şi două fragmente, care cuprind două plăcuţe adăugate la vechea hartă. Hârtia folosită la aceste completări au în filigran stema Braşov, coroana din stema oraşului, semn şi al morii de hârtie fondate în 1546. De aici rezultă că ediţia a doua nu putea să apară înainte de 1546. Hărţile din a doua ediţie au fost tipărite în 1547 şi 1548. Pe cât a fost de mică răspândirea hărţii în vremea lui Honterus, cu atât mai importantă a fost reprezentarea Transilvaniei, preluată după Honterus în lucrările cartografice apărute în Olanda, Franţa, Italia, până la începutul sec. al XVIII-lea. Tot în anii petrecuţi la Basel, a alcătuit şi două hărţi astronomice, pe care în 1532 le-a gravat în lemn pentru tipograful Heinrich Petri, utilizând ca model hărţile cerului ale lui Albrecht Dürer din 1515. În 1533 revine în oraşul natal la chemarea consiliului braşovean prezidat de judele Lukas Hirscher cel mic. Primit cu onoruri, sfatul orăşenesc dăruindu-i un covor şi o cuvertură, este ales membru al Centumviratului, iar din 1532 este înscris şi în registrul centumvirilor ca reprezentant al cartierului PORTICA. În 1536 este ales ca senator, calitate în care a luat parte la stabilirea impozitelor în comunele Ţării Bârsei, iar în plus intervenea în organizarea şi funcţionarea şcolii. Între 1533/1535 instalează la Bv. prima tipografie de aici şi a treia din Rom., după cele de la Târgovişte (1508) şi Sibiu (1529), documentele neconfirmând cu exactitate anul înfiinţării. Pornirea acestei tipografii a necesitat un efort foarte mare din partea sa şi multe sacrificii, făcând chiar şi textele acestor manuale şi corecturile necesare. Ştim cu siguranţă că în 1539 aici se tipăresc primele cărţi. Cele mai vechi cărţi tipărite aici au fost zece manuale necesare gimnaziului. Din această tipografie au ieşit de sub teasc cele mai vechi cărţi laice din ţara noastră, ca şi cele mai vechi cărţi în limba latină care  se păstrează până în zilele noastre. La acestea se adaugă primele cărţi în limba elină şi aici tipăreşte pentru prima dată în Transilvania operele unor scriitori antici. Tipăreşte în 1543 prima carte în limba germană din întreaga Transilvania, o carte de cântece religioase, Geistliche Lieder de H. Andreas Moldner. În 1539 a publicat cea mai veche lucrare juridică din ţară Maxime culese din Pandectele dreptului civil, una din cele patru colecţii de legi ale lui Iustinian intrată în vigoare în anul 533 după Hristos şi care se constituie într-o parte „din marea operă juridică Corpus Iuris Civilis”. Aceste maxime au fost extrase din cele cincizeci de cărţi ale Pandectelor şi s-au constituit în cea mai voluminoasă tipăritură din primul an de activitate a tipografiei, lucrarea fiind dedicată regelui Ioan Zápolya. Prin ea se marchează începutul învăţământului juridic în ţara noastră. Cărţile sale au ca emblemă a tipografiei, stema Braşovului reprezentată de o coroană asupra unui trunchi de copac cu rădăcini, stemă gravată în lemn chiar de Honterus. Emblema medievală a Braşovului, aşa cum o cunoaştem azi în această formă, a fost creată de Honterus printr-o interpretare greşită a legendei numelui oraşului. Sub conducerea lui Johann Fuchs*, braşovenii au hotărât ca Mănăstirea Ecaterinei, situată la S-V de Biserica Neagră, să fie transformată în şcoală în 1541. Acest fapt se impunea datorită creşterii numărului de elevi, la şcolarizarea cărora Honterus şi-a adus o mare contribuţie. Astfel, apare la Bv. primul gimnaziu umanist din ţară şi din S-E Europei (G. Nussbächer). Pentru acesta Honterus elaborează în 1543 primul regulament şcolar Constitutio Scholae Coronensis, regulament ce va fi retipărit în 1657 cu adăugiri, lipsindu-ne ediţia originală. Acesta cuprinde îndatoririle cadrelor didactice, obiectele de studiu, reguli pentru elevi, o formulă de jurământ ş.a., văzute de el în Germania şi considerate demne de urmat, dar completate şi cu unele contribuţii proprii. Acest regulament se compune din trei părţi, prima parte este un regulament care reflecta îndatoririle rectorului, profesorului, ale cantorului şi obiectele, materiile care urmau să fie predate. De menţionat că una dintre îndatoririle elevilor era prezentarea unor piese de teatru (două comedii anual), Honterus fiind iniţiatorul teatrului şcolar din ţara noastră, care a dat prima reprezentaţie atestată documentar la 1542. Partea a doua a regulamentului conţine parţial regulamentul despre comportarea elevilor preluat parţial de la pedagogul din Nürnberg, Sebaldus Heyden, cuprinzând 34 de puncte. A trei parte tratează dreptul de asociere al elevilor, iar modelul acestora ar fi fost „republica elevilor – Schüller coetus’’). Renumele şcolii braşovene a lui J.H. a ajuns şi peste graniţă, între 1544-1570 fiind înscrişi 615 elevi. Dintre aceştia 80 şi-au continuat studiile în străinătate. La şcoala lui J.H. au fost aduşi şi profesori din alte ţări: Henricus Philippus din Anglia (1544) şi Georgius Islebius din Germania (1549). Elevii erau de toate naţionalităţile: germani, maghiari şi români, unii chiar din alte ţări europene: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Flandra, Ungaria, Germania, Olanda. Din 1544 există şi prima menţiune a unei şcoli pentru fete întemeiată în urma reformei şcolare a lui J.H.. Din 1547 la îndemnul său a fost instalată şi o bibliotecă şcolară într-o clădire proprie, cea dintâi construită în ţară pentru acest scop. Aceasta a fost distrusă aproape în întregime în marele incendiu din 21 apr. 1689, fiind salvate doar 26 de volume, păstrate până în prezent. După ce avuseseră loc prefacerile pe tărâm religios în Germania, ecoul lor s-a întins şi în Trans.. Parohul catolic Ieremias Jekel îşi manifestă adeziunea la Reformă căsătorindu-se, iar în 1542 s-a introdus la biserica catolică din Bv. slujba evanghelică. După propăvăduirea „adevăratei evanghelii” în Ţara Bârsei, lui J.H. i se încredinţează misiunea de a consemna prefacerile. Ca urmare, el publică în primăvara lui 1543 vol. Reforma bisericii braşovene din Ţara Bârsei (Cartea Reformei), prima tipăritură cu conţinut reformator religios din ţară. Un capitol întreg al acestei cărţi era consacrat schimbărilor din domeniul învăţământului. În această lucrare se dă o atenţie deosebită şi şcolilor. Sub influenţa ideilor din „Cartea Reformei” văduva judelui Lucas Hirscher*, Apollonia*, a donat pentru folosul obştesc o sumă de bani cu care s-a ridicat Casa comerţului (1545) care de-a-lungul vremii a trecut prin mai multe transformări, astăzi fiind cunoscutul restaurant Cerbul Carpatin. „Cartea Reformei” a fost bine primită de Martin Luther. Într-o scrisoare de răspuns acesta aprecia lucrarea astfel: „tot ce doreşti să afli de la mine, vei afla în această carte, cu mult mai bine decât ţi-aş putea scrie eu. Cartea mi-a plăcut deosebit de mult, deoarece este scrisă cu înţelepciune, cu gând curat şi cu credinţă”. Cartea i-a fost trimisă şi lui Philipp Melanchton, care a solicitat retipărirea ei la Wittenberg. Împreună cu Johann Bugenhagen, acesta a recomandat-o şi pentru reformarea bisericii sibiene. Chemat la Dieta din Alba Iulia pentru a da socoteală cu privire la „Cartea Reformei”, nu a putut să plece deoarece Magistratul Bv.ean nu i-a îngăduit. În schimb, J.H. redactează o apologie în apărarea „Cărţii Reformei” prezentată de o delegaţie în faţă dietei. Până la urmă această carte, scrisă în termeni cumpătaţi, reuşeşte să nu stârnească nici un reproş, iar delegaţii Bv.eni au fost convingători. Despre J.H. nu se ştie dacă a fost ordinat, ci de fapt el a fost ales preotul oraşului. Neliniştea creată de “Bildersturm” l-a afectat foarte mult, adresând trei scrisori unor mari reformatori (Luther, Melanchton, Bugenhagen). Aceste scrisori ale lui s-au pierdut, dar avem răspunsul lui Luther, aceasta fiind singura scrisoare păstrată din cele 15 pe care ştim că le-a adresat lui Honterus. În 1544 se mută în casa parohială unde întreprinde mari renovări. După ce Reforma a fost apărată la Alba Iulia, Magistratul a acordat 312 florini pentru a dota biblioteca cu carte şcolară. Volumele, multe păstrate până astăzi în bibliotecile din Bv., au frumoase legături în piele, portrete ale unor reformatori şi umanişti. Toate au imprimată, ca ex libris al bibliotecii, stema oraşului Bv. în forma consacrată de J.H.. Introducerea serviciului religios determină publicarea în 1543 a celei mai vechi lucrări în limba germană a tipografiei lui Honterus, fiind şi cea mai veche lucrare în limba germană păstrată în Rom.. Cartea se numeşte Cântece bisericeşti şi aparţine predicatorului braşovean Andreas Moldner. Prin conţinut aceasta nu era direct legată de reforma luterană, fiind inspirată de curentul religios al husiţilor din secolul anterior (G. Nussbächer). Răspunzând nevoii de jurisdicţie unitară pe întreg teritoriul Univ. Săseşti, J.H. se manifestă şi ca un jurist erudit, redactând în limba latină în 1544 un cod juridic: Manual de drept civil, alcătuit spre folosinţa oraşelor şi scaunelor săseşti din Transilvania. În 1545 a fost tradus şi în limba germană. În Bv., confruntările dintre adepţii lui Luther şi catolici s-au sfârşit prin alegerea la 22 aprilie 1544 ca prim preot al Bv. a „învăţatului domn, magistrul J. Honterus”. La iniţiativa sa, din necesitatea de a tipări cărţi de cult, se înfiinţează moara de hârtie la 1545, având ca proprietari pe: J. Fuchs şi J. Benkner. Această moară va funcţiona până la 1600 şi în ea vor fi tipărite numeroase lucrări în limba latină, germană, maghiară, română şi slavonă, inclusiv de către Coresi. Din 1548 datează şi cea mai veche tipăritură muzicală din Rom. (Odae cum harmoniis), fiind ultima tipărită în timpul vieţii sale în tipografia sa. Din tipografia sa au ieşit în total 38 de cărţi, fără a putea astăzi evalua cu precizie valoarea mare a cărţilor ieşite de sub mîna lui, tipărite cu cele mai diverse caractere şi ornamente pe foaia de titlu şi în mai multe limbi. La 23 ian. 1549 a închis ochii şi a fost îngropat în altarul Bisericii Negre. Statuia lui Honterus din faţa Bisericii Negre a fost turnată în 1898, la 400 de ani de la naşterea lui Honterus, şi îl arată pe marele reformator cu o carte în mână arătând spre şcoală. Pe soclul statuii sunt mai multe plăci în bronz, una dintre ele reprezentându-l pe Honterus în ipostaza de tipograf.

Referinţe: Gernot Nussbächer, Johannes Honterus. Viaţa şi opera în imagini, Bucureşti, Editura Kriterion, 1999, I 71. 227, 2/H97N – secţia de împrumut, filialele 2, 5, 6.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: