Arhivă

Arhivă Autorului

Anul expozițional 2019 la Brașov

februarie 23rd, 2020 Fără comentarii

Încerc să ajung la expozițiile din oraș, iar aici aș vrea să sintetizez experiența mea din 2019. Străduindu-mă să fac un bilanț personal a ceea ce am vizitat, se cuvine să încep cu muzeele, unde probabil trebuie să disting între expoziții care valorifică patrimoniul muzeal, oferite Brașovului și uneori itinerate, expozițiile itinerante și cele care stimulează creativitatea artistică locală. Cred ca acestea sunt principalele tipuri de expoziții organizate de muzee și chiar de spații expoziționale (galerii, centre culturale) și de grupări de artiști ori asociații culturale. Astfel diferențiate, expozițiile sunt deosebite ca valoare, adresabilitate, impact, chiar volum de muncă, implicare și inserție în comunitate.

Muzeul de Artă Brașov a început anul 2019 cu o expoziție itinerantă Ex-libris Brâncuși, continuată cu expoziția Portretul în colecția de pictură a muzeului, valorificând fondul de patrimoniu și experiența acumulată în expoziții anterioare, precum portretele patriciatului săsesc. Vara a adus o expoziție itinerantă deosebită, în cadrul sezonului cultural România – Franța și parte din International Festival of Extraordinary Textiles (FITE), intitulată Deviații, cu creații singulare de artă textilă, realizată cu sprijinul Muzeului de Etnografie Brașov. Toamna la Muzeul de Artă Brașov a stat sub semnul lui Ingo Glass – artist care a reflectat și transpus perspectiva sa asupra formelor, culorilor, spațiului și luminii, în timp ce expoziția Hans Mattis Teutsch – Sub semnul avangardei era itinerată la Muzeul Municipiului București. Sfârșitul anului era marcat de revenirea pe simeze a artei lui Mattis Teutsch, dar și de o expoziție cu reproduceri de tablouri celebre ale muzeului itinerată în centrele comerciale și cartierele Brașovului, aducând arta mai aproape.

Muzeul de Etnografie a continuat valorificarea patrimoniului deţinut şi tradiţiilor din judeţ în legătură cu ocupaţiile locuitorilor prin expoziţiile temporare despre ceasurile ţărăneşti, pescuitul pe Olt, meşteşugul tăbăcăritului şi cojocăritului. Muzeul Civilizaţiei Urbane a organizat expoziţia despre dantele, cu parteneri francezi şi români şi a găzduit expoziţiile fotografilor Teofil Mihăilescu (De la Sinai la Ierusalim), Hui Zhang (China) şi Emil Otto Hoppé (Portretul unei ţări – România Mare).

În anul 2019 Muzeul de Istorie a găzduit o expoziţie itinerantă Made in CZ/Found in RO în colaborare cu Centrul cultural Ceh din România şi expoziţia de fotografii privind vizita ţarului rus Nicolae al II-lea la Constanţa în 1914, în parteneriat cu Centrul rus de ştiinţă şi cultură Bucureşti. Strategia muzeului a fost aceea de a stimula creaţia artiştilor de benzi desenate pe subiecte istorice, dintre care tema 30 de ani de la căderea comunismului a ocupat locul principal. Expoziţia “Puiu Manu – Povestea unui maestru al benzii istorice desenate” a prefaţat manifestările din cadrul Festivalului şi Salonului naţional de benzi desenate istorice. În paralel cu expoziţia amintită din interiorul Casei Sfatului, au fost expuse lucrările câştigătorilor salonului 2019 în Piaţa Sfatului, iar un consistent album Istorii 1989 în benzi desenate a fost editat, în timp ce o altă expoziţie, în Parcul central N. Titulescu, a fost montată cu tema Anul 1989, anul schimbării reflectat în banda desenată europeană. Sfârşitul anului a înregistrat o expoziţie, tot în faţa muzeului, de fotografii din Braşovul lui decembrie 1989, cuprinzând imagini din arhive personale şi colecţia unui ziar braşovean.

Casa Mureşenilor a avut în 2019 o expoziţie despre ceremonialul mesei la Curtea Regală a României, cu piese de patrimoniu de la Peleş, precum şi o expoziţie în tandem, a doi artişti originari din Braşov, dar stabiliţi în Austria şi Germania. Expoziţia “Josef & Josef – doi artişti în vizită acasă” a fost o expoziţie care, după părerea noastră, a confirmat pentru prima dată potenţialul spaţiului expoziţional amenajat în 2015 ca galerie de artă contemporană, cuprinzând 8 încăperi şi renovat în 2019 în culori crude. Calitatea şi tematica lucrărilor, tehnicile şi culorile folosite de artişti au configurat un dialog şi au intrat în rezonanţă cu spaţiul, constituind o ofertă de calitate pentru publicul braşovean. A urmat expoziţia Poveşti româneşti, cu creaţiile Clubului Ilustratorilor din România, aproape în paralel cu Expoziţia Clubului ilustratorilor din Braşov de la Centrul Multicultural al Universităţii. Voi scrie despre ele şi la capitolul carte. Expoziţia Istorii 1877 Stories s-a realizat în cadrul unui proiect, valorificând patrimoniul prin prisma noilor tehnologii, în timp ce la Muzeul Ştefan Baciu s-a organizat o expoziţie cu picturile Mirei Baciu Simian, intitulată Culorile vieţii, cu tablouri din fondul Bibliotecii Academiei Române, expoziţie pe care o apreciem ca foarte potrivită specificului muzeului braşovean.

Centrul Multicultural al Unviersităţii a găzduit 9 expoziţii itinerante pe parcursul anului 2019, de cele mai diverse, de la fotografii (Parcurile americane de Dan Dinu şi Nisip în ochii mei. Momente sudaneze de Enikö Nagy, adusă cu sprijinul Centrului cultural german din Braşov) la ilustraţie de carte şi bandă desenată, de la grafică şi pictură la arhitectura Bauhaus, cu artişti din diferite şcoli şi generaţii (Ştefan Pelmuş, Florin Buta, Robert Obert, Maria Bălan şi Andreas Lutz, Teodora Pica).

Expoziţii au susţinut şi alte galerii şi huburi creative, precum One Zero Hub şi Metrom, în cadrul unor evenimente periodice ori Nopţii albe a galeriilor. Dincolo de acestea, aş menţiona Bienala albastră, o amplă suită de expoziţii individuale şi de grup şi manifestări care au valorificat spaţii expoziţionale numeroase din oraş, de la galerii private până la librării. Bienala albastră se alătura Festivalului de arte vizuale Amural, un alt eveniment ce antrenează creaţia artistică a timpului nostru.

Creaţia artistică contemporană a fost încurajată şi stimulată şi de către Biblioteca Judeţeană Braşov cu prilejul Nocturnei Bibliotecilor, prin apelul lansat de crearea a unor cărţi artistice, inedite şi pline de imaginaţie, de către artistele braşovene, membre ale Clubului Ilustratorilor din Braşov. Să nu uităm că Biblioteca Judeţeană Braşov a continuat experienţa din 2018, realizând în parteneriat cu o asociaţie o expoziţie comunitară despre zona După Ziduri.

În loc de concluzie, aş observa că au început să se acumuleze evenimente dedicate creaţiei artistice contemporane, fiind stimulat creativitatea în competiţii, concursuri, saloane şi expoziţii adresate acestui mediu, care şi-a găsit într-o oarecare măsură o formă de coagulare şi acţiune. Benzile desenate, ilustraţia de carte, fotografiile coexistă în rândul creaţiilor contemporane. Mi se par mai puţine rezidenţe şi tabere de creaţie, după ştiinţa mea. Dar sigur aceastră trecere în revistă poate fi completată de alţii, neavând pretenţia că poate cuprinde totul.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura, Diverse Tags:

Expoziţia Obiceiuri, Artişti, Şezătoare – o expoziţie manifest

februarie 21st, 2020 Fără comentarii

Galeria “9″, redeschisă în 2019 în partea dreaptă a Teatrului Sică Alexandrescu, cu intrarea dinspre parcul cu statuia lui Andrei Mureşanu, a vernisat marţi expoziţia itinerantă cu titlul de sus. Aşezate unul sub altul, cuvintele, prin iniţialele lor, formează numele Oaş. Calamburul trimite la Ţara Oaşului, unde a fost organizată o tabără de creaţie inspirată de tradiţiile şi arta zonei, iniţiativă a pictoriţei Cristina Gloria Oprişa. Expoziţia colectivă cuprinde lucrărilor artiştilor Cristina Busuioc, Patricia S. Iusztin, Sever Moldovan, Nyiri Zoltán, Maria Olteanu, Adriana Popa Cănija, Angela Szábo, Kalman Sztrharszky, Horia Ştefan Trânc, Victoria Galbenu Ţăroi, Ioan Aron Ţăroi şi ciclul Ţâpuritori cromatice de Cristina Gloria Oprişa.

Dincolo de aceasta, expoziţia se înscrie într-o mişcare artistică manifest pentru patrimoniul tradiţional, deoarece zona se modernizează agresiv, sub presiunea locuitorilor plecaţi la muncă peste hotare, care renunţă grăbit la casele şi troiţele de lemn, ţesăturile şi obiectele vechi. Prin creaţiile realizate, expoziţia recuperează aspecte din patrimoniul Oaşului, din structura locuinţelor, obiceiuri, obiecte, tradiţii ş.a. De altfel, expoziţia este îmbogăţită cu ceramică, ţesături, obiecte din lemn, justapunerea oferind pandantul tradiţional şi imaginea artistică contemporană ce îl transfigurează, completând şi depunând mărturie pentru patrimoniu prin dialogul lor. În felul acesta artiştii se plasează în poziţia de mijlocitori artistici ai obiceiurilor, păstrând memoria lor şi iniţiind un dialog, asemenea celui dintr-o şezătoare, ceea ce explică şi justifică titlul ales. Culoarea dominantă a expoziţiei este albastrul, parcă într-o continuitate cu expoziţia anterioară ce a aparţinut Bienalei albastre.

Deschisă la Muzeul de Artă Satu Mare, expoziţia a parcurs până acum un periplu la Muzeul din Beiuş şi Muzeul de Artă Tg. Jiu, ajungând la Braşov prin munca şi străduinţa Asociaţiei Culturale Artessentia, care îşi urmează consecvent obiectivul declarat, de a sprijini creaţia contemporană pornind de la tradiţie. Se poate vizita de către public până în 17.03.2020.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Recomandare de carte – Vlad Drăgoi

februarie 17th, 2020 Fără comentarii

Ştiţi filmul Nothing to lose cu Tim Robbins din anul 1997? Crezând că a surprins-o pe soţia sa înşelându-l, acesta ia o armă cu sine şi demarează în trombă. Înnebunit de durere, o ia razna şi începe o cursă nebună, în care sfidează totul, de la autoritate la dragoste, de la prietenie la lege. În final, descoperă că s-a înşelat şi inima sa se linişteşte. Când termini de citit romanul lui Vlad Drăgoi, “Mica mea inimă de om singuratic” (apărut la Editura Polirom, 2019, în colecţia EgoProză), ai impresia că retrăieşti acest film. Într-o noapte, pregătindu-se să închidă librăria unde lucrează, Vlad provoacă un accident cumplit de muncă. Speriat peste măsură, îşi supraveghează plecarea, să nu apară pe camerele de filmat din mall şi se decide să plece brusc cu maşina de acasă, împreună cu câinele Maya. Înnoptează aproape de drumul naţional, iar dimineaţa porneşte spre mare, sperând să lase în urmă şi să scape de vina uriaşă de a fi săvârşit un accident mortal. În tot timpul acesta, amintirile îl năpădesc, povesteşte întâmplări despre familie şi prieteni, despre bucurii şi tristeţi, reînviate de spaima sa de grozăvia făcută. Fiind jefuit de bani şi de lucrurile sale, este silit să se întoarcă şi ajuns din nou la librărie, descoperă că totul este în ordine şi că a fost victima fricii sale. În fapt, s-au suprapus două episoade şi destinul i-a jucat o farsă care i-a aruncat în aer inima şi existenţa într-un coşmar de 12 ore. Cartea se citeşte pe nerăsuflate, scrisul continuu te prinde, analiza şi întoarcerea mereu asupra ego-ului te captivează. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Recomandare de lectură – Celeste Ng

februarie 10th, 2020 Fără comentarii

“Mici focuri pretutindeni” de Celeste Ng (Bucureşti, Editura Litera, 2017) este cartea pe care o recomandăm. Volumul spune povestea unei comunităţi în care toate lucrurile par bine aşezate şi rânduite potrivit regulilor, totul este sub control. Apariţia Miei, o artistă nonconformistă, şi a fiicei ei, Pearl, cu o dorinţă aparte pentru libertate, schimbă cursul lucrurilor şi totul este pus sub semnul întrebării. Astfel, descoperim ce vieţuieşte dincolo de aparenţe, aflăm de viaţa tăinuită a pasiunilor, de secrete şi îndoieli. Disputa în jurul încredinţării unei fetiţe chinezoaice mamei sale ori părinţilor adoptivi împarte comunitatea. Scrisă cu un simţ fin al nuanţelor, cartea este de o profunzime psihologică dublată de ştiinţa autoarei de a dezvolta conflictul şi a păstra treaz interesul cititorului. Lectură recomandată de bibliotecar!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

SITUAȚIA BIBLIOTECILOR PUBLICE ȘI ANALFABETISMUL FUNCȚIONAL ÎN JUDEȚUL BRAȘOV

februarie 7th, 2020 Fără comentarii

Pe măsură ce anii trec observăm o situaţie tot mai îngrijorătoare. Din 2011 echipa bibliotecii citește săptămânal la Spitalul judeţean de copii din Braşov. Remarcăm pe teren cum scade știința de carte, copiii recunosc cu greu literele, iar ceea ce este mai grav și ne intristează, crește diferența dintre oraș și sat. Câștigă teren cultura orală în dauna cititului ceea ce conduce la deosebiri și există o relație directă între lipsa de performanța la citit și absența bibliotecii publice în comunitățile de unde provin tinerii respectivi. Invers, localităţile dotate cu biblioteca publică deservită de un bibliotecar dinamic înregistrează performante educaționale, economice și sociale. Exemplele de la Dumbrăvița, Mândra, Codlea, Râșnov, Făgăraș arată cel mai bine rolul bibliotecilor publice în comunitățile educate.

O întâmplare petrecută la Spitalul de copii este ilustrativă. Joi, 8 august 2019, am fost la spitalul de copii şi am citit la secţia de Chirurgie. Au fost trei copii: unul de clasa I, vârsta 6 ani, care mi-a spus de la început că poate citi literele, din Braşov probabil, unul de 5 ani, care nu a ştiut să spună unde locuieşte şi un copil mai mare, de 10 ani, clasa a IV-a, dintr-o comună dincolo de Poiana Mărului. Am citit Mog, o pisică uitucă de Judith Kerr. Este o carte cu texte scurte şi ilustraţii, distractivă şi instructivă. Am citit, le-am arătat desenele de la fiecare pagină, am întrebat şi discutat. Copiii au fost în general atenţi, povestea i-a atras, ţineau minte ce se întâmplă, răspundeau, observau desenele. Întâlnirea de citit poveşti s-a desfăşurat bine. Însă un moment m-a descurajat complet. Ştiu din experienţă că uneori copiii mai mari vor să citească ei, le este ruşine că le citeşte altcineva şi vor să arate că pot şi ei. Cu gândul acesta, l-am întrebat pe copilul mai mare dacă ar vrea să citească. Era isteţ, receptiv, observa atent şi răspundea bine. Nu a vrut să citească, m-a refuzat. Eu am citit mai departe, dar la următoarea pagină l-am invitat să citească numele pisicii, MOG, dintr-o ilustraţie, era scris pe farfuria de mâncare a pisicii. A avut dificultăţi să citească cuvântul scurt, spunea fără voce literele înainte. L-a ajutat copilul mai mic, de 6 ani, care de fapt a citit în locul lui.

Cazul este emblematic pentru diferența tot mai adâncă dintre sat și oraș. Cunoaștem situaţia bibliotecii publice din acea comună. Este o localitate fără bibliotecă publică funcţională. Biblioteca se află în centru, vizavi de primărie, în Căminul Cultural, la etajul I, lângă Centrul Papi. Dar majoritatea timpului este închisă, are cărţi vechi acoperite de praf şi computere nefuncţionale. Bibliotecara a absolvit Asistenţa Socială şi se ocupă în Primărie în primul rând de asistenţă socială. Există bibliotecă publică pe hârtie, dar practic ea nu este activă. L-am întrebat pe copil dacă are bibliotecă în şcoală şi a răspuns că nu există bibliotecă şcolară. Copiii de acolo nu au ajutor la citit fiindcă biblioteca publică nu este activă şi şcoala nu este ajutată de bibliotecar. Situaţia lecturii este foarte grea. Cred că acest copil, din cazul nostru, este viitorul adult necititor, bolnav de analfabetism funcţional, care nu va ştii să citească un anunţ de angajare, un act de plată a impozitelor, nu îşi va găsi de lucru, nu va fi independent, ci va fi abonat sigur al serviciilor de asistenţă socială.

Județul Brașov are biblioteci publice funcționale în 29 de localități urbane și rurale. Alte 29 de localități nu au biblioteci publice sau nu sunt funcționale: Predeal, Rupea, Zărnești, Augustin, Beclean, Bod, Bunești, Cața, Cincu, Comăna, Crizbav, Fundata, Hărman, Holbav, Jibert, Lisa, Părău, Recea, Sâmbăta de Sus, Șercaia, Șinca Veche, Șinca Noua, Șoarș, Tărlungeni, Teliu, Ticuș, Ucea de Jos, Ungra, Viștea de Jos.

Cred că soluţia este una integrată, prin care autorităţile, de la Biblioteca Judeţeană Braşov şi şcoli la administraţia locală şi judeţeană şi până la cele centrale (prefecturi, ministere, guvern, preşedenţie) să accepte şi să considere cititul o abilitate de viaţă, iar biblioteca publică o instituţie de bază a lecturii, informării, educaţiei permamnente şi culturii oricărei comunităţi. Este nevoie de o colaborare între toate nivelele. Bibliotecarii nu pot răzbi singuri în combaterea analfabetismului funcţional, de fapt a analfabestismului în creştere, întreaga societate trebuie să susţină şi să transmită semnalul că educaţia este o valoare preţuită social.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.8/5 (4 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Piaţa Seminţe cu suflet

februarie 7th, 2020 Fără comentarii

Biblioteca Judeţeană Braşov găzduieşte Piaţa Seminţe cu suflet care constă în donaţii şi schimb de seminţe de flori şi legume tradiţionale, cu gustul cunoscut din copilărie, asigurate de această reţea de experţi pasionaţi de agronomie şi agricultură ecologică.

Evenimentul va avea loc sâmbătă, 15 februarie 2020, între orele 10,00-12,00, la sediul central (Bd. Eroilor nr. 33-35, Livada Poştei, holul de intrare de la parter şi de la etaj).

Seminţe cu suflet este un spaţiu al prieteniei, destinat asigurării existenţei şi distribuirii gratuite a seminţelor reproductibile şi a plantelor curate şi sănătoase. Acesta este un proiect al unor voluntari decişi să păstreze şi să perpetueze soiurile româneşti de fructe şi legume. Iniţiatorul şi sufletul acestui grup este doamna Rodica Meiroşu, o buzoiancă pasionată de grădinărit, care îşi împărtăşea interesul pentru seminţe şi soiuri româneşti pe o reţea de socializare. Aşa a cunoscut şi a intrat în legătură cu oameni la fel de interesaţi de domeniu, cu care a colaborat şi a făcut schimb de seminţe. Membrii acestui grup au reuşit să organizeze chiar şi două festivaluri: Festivalul internaţional al tomatelor în parteneriat cu Staţiunea de cercetare-dezvoltare legumicolă Buzău şi Festivalul Biodiversităţii la Facultatea de Agronomie Bucureşti.

În timp grupul celor pasionaţi s-a mărit şi din 2016 a început să organizeze pieţe gratuite în ţară, în care oferă seminţe voluntar. Practic, producătorii şi experţii agronomi din această reţea oferă donaţii şi schimb de seminţe tuturor celor interesaţi de plante tradiţionale sănătoase, cu singura condiţie să le cultive fără să le trateze chimic şi să dea mai departe din seminţele primite, contribuind la răspândirea culturii lor. Comunitatea Seminţe cu suflet se adresează agricultorilor şi fermierilor, agronomilor şi absolvenţilor învăţământului de profil agricol (liceal şi superior), grădinarilor etc. Proiectul susţine agricultura ecologică, durabilă şi sustenabilă.

Organizată după același model ca până acum, piaţa ”Semințe cu suflet” permite celor care doresc să cultive legume sau fructe din soiuri vechi să primească gratuit semințe, material săditor, în limita stocului disponibil.

Subliniem că în cadrul pieţei ”Semințe cu suflet” nu se pot cumpăra semințele, iar semințele disponibile sunt limitate, astfel încât ele se distribuie în așa fel încât soiurile vechi să poată ajunge la un număr cât mai mare de persoane. Evenimentul se încheie în momentul în care se epuizează semințele, astfel încât este recomandat să fiți prezenți la ora deschiderii.

Accesul este liber.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Evenimente Tags:

De la unitatea de neam la unitatea politică

ianuarie 28th, 2020 Fără comentarii

Secția de copii și tineret a Bibliotecii Județene Brașov va găzdui lansarea cărții “Dimitrie Cantemir și conștiința unității românilor”. Volumul a apărut în anul 2018 și cuprinde studii dedicate Centenarului Unirii, sub egida Asociației europene Dimitrie Cantemir, fiind coordonat de istoricii militari Mircea Dogaru și Viorel Ciobanu.

Prezentarea publică a cărții va avea loc joi, 30 ianuarie 2020, orele 12,00, la sediul secției de copii (Strada Iuliu Maniu nr. 6) și face parte dintr-un turneu de promovare a volumului în țară. Vor vorbi coordonatorii. Lansarea va fi precedată de o scurtă prezentare a semnificației actului politic de la 24 ianuarie 1859, susținută de Ruxandra Nazare.

Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost domn al Moldovei în două rânduri (1693, 1710-1711) și un cărturar erudit și umanist. Instruit de învățatul profesor grec Ieremias Cacavelas, tânărul Dimitrie a petrecut ani îndelungi la Istanbul, prilej folosit pentru a-și adânci cunoștințele, a-și lărgi cultura, deprinde limbi străine și construi relații. A însoțit armata otomană și a asistat la bătălia de la Zenta (1697), unde aceasta a fost înfrântă de austrieci și astfel a căpătat convingerea că Imperiul Otoman se va destrăma în curând. Numit domn al Moldovei de către turci, cu misiunea de a controla și supraveghea pe Constantin Brâncoveanu, suspectat de Poartă pentru trădare, Dimitrie Cantemir a trecut de partea Rusiei și s-a ridicat împotriva otomanilor. A făcut acest gest nu înainte de a încheia un tratat secret de alianță cu țarul rus Petru cel Mare prin care asigura autoritatea domniei și ereditatea familiei sale la tronul Moldovei. Dar înfrânt la Stănilești în 1711, părăsea pentru totdeauna Moldova și se retrăgea în exil în Rusia, unde țarul i-a dat proprietăți și funcții.

A publicat o lucrare de reflecții religioase intitulată Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea (Iași, 1698), a scris, printre altele, o carte de muzică turcească, când era la Istanbul (între 1705-1709), fiind și compozitor, o altă lucrare despre religia musulmană, în latină și rusă și Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman (1714-1716). Totodată a compus Descriptio Moldaviae (1714-1716) la cererea Academiei din Berlin, al cărei membru devenea în 1714, precum și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor (1719-1722), o erudită istorie a românilor și o lucrare argumentată despre romanitatea românilor. Argumentele din această ultimă lucrare au fost cunoscute și propagate de corifeii Școlii Ardelene și astfel ideile despre unitatea de neam au impulsionat conștiința națională și au contribuit la nașterea proiectului de unitate politică a românilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: ,

Despre cultura informației în epoca informațională

ianuarie 27th, 2020 Fără comentarii

Biblioteca județeană Brașov are bucuria de a vă invita la lansarea și prezentarea cărții Collaboration in Designing a Pedagogical Approach in Information Literacy de Anne Landoy, Daniela Popa și Angela Repanovici.

Evenimentul va avea loc joi, 30 ianuarie 2020, orele 13,00, la Biblioteca județeană Brașov, sediul central, etaj 1, secția Mediatecă.

Volumul, publicat în acces deschis, in seria Springer Texts in Education, combină expertiza in cultura informației cu expertiza in educație și predare, urmărind să împărtășească bune practici și să stimuleze dezvoltarea metodelor de instruire în cultura informației, in universități și biblioteci.

Cartea a apărut prin cooperarea interdisciplinară a autoarelor, cu specializare în biblioteconomie şi ştiintele informării, psihologie și educație, prin colaborarea internațională dintre facultăți și cu sprijinul financiar al Universității din Bergen, Norvegia.

Prezintă: Daniel Nazare, Mariana Norel, Ruxandra Nazare

Link-ul spre text îl găsiți aici
https://link.springer.com/book/10.1007%2F978-3-030-34258-6

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Margareta Pâslaru la Biblioteca Judeţeană Braşov

ianuarie 16th, 2020 Fără comentarii

Artista Margareta Pâslaru se va afla la Braşov la o întâlnire cu publicul, oferind autografe pe cartea “Eu şi timpul”, apărută la Editura Curtea Veche. Evenimentul va fi joi, 16 ianuarie 2020, orele 13,00, la Biblioteca Judeţeană Braşov, Sediul central, Sala de lectură, etaj 1.

Numele Margareta Pâslaru ne trimite cu gândul la cuvântul superlativ, fiindcă personalitatea ei artistică a avut o carieră plină de împliniri. Margareta Pâslaru s-a lansat in muzică in 1958, cucerind publicul și critica muzicală prin vocea aparte, gravă. Impresionați de acest timbru, multi compozitori români au creat cântece special pentru Margareta Pâslaru, devenite rapid șlagăre. Astfel, au fost inspirați compozitori clasici ai muzicii ușoare românești: Florin Bogardo, Ion Cristinoiu, Camelia Dăscălescu, George Grigoriu, Horia Moculescu, Temistocle Popa, Vasile Veselovschi și alții. A susținut recitaluri pe versuri de George Bacovia, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Virgil Carianopol, Mihai Eminescu, Ion Minulescu, Adrian Păunescu. La rândul ei, este compozitoare și textieră, semnând și interpretând propriile creații.

A apărut în emisiunile și spectacolele lui Valeriu Lazarov, a jucat în teatru și filme, a colaborat cu radioul in piese de teatru radiofonic şi cu televiziunea în programe muzicale şi de divertisment. Pentru munca și prestația ei artistică, a fost răsplătită cu numeroase premii, dar mai ales de recunoștință publicului. Margareta Pâslaru este o artistă pentru toate vârstele, fiind recunoscută grație inconfundabilei voci ce interpretează deopotrivă melodiile Lasa-mi toamnă, pomii verzi și Veronica.

Probabil este mai puţin cunoscută în calitate de filantrop fiindcă, fapt foarte important, Margareta Pâslaru susţine cu burse tinerele talente. Astăzi se află în mijlocul nostru la bibliotecă pentru a vorbi despre cartea Eu şi timpul şi a oferi autografe publicului prezent. Astfel, veţi avea prilejul să descoperiţi în scris o persoană care a scris istorie în muzică, astfel Margareta Pâslaru va continua să „cânte” prin povestea personală din carte.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Diverse Tags:

Știri despre comisiile profesionale ANBPR

decembrie 15th, 2019 Fără comentarii

Întâlnirea profesională a Comisiei de prelucrarea documentelor și de referințe științifice a fost găzduită şi susţinută financiar de Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov şi a avut loc la Braşov în perioada 28-29 noiembrie 2019. Dintre membrele comisiei au participat Catrina Căluian şi Titina Maricica Dediu de la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi, Ioana Frunte-Lată de la Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna” Tulcea, Ruxandra Nazare şi Nicoleta Tudor de la biblioteca gazdă. Alături de membrii comisiei, au luat parte Liviu Dediu, vicepreşedinte ANBPR, Johanna Haltrich şi Natalia Perianu de la secţia Dezvoltarea colecţiilor din cadrul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov.
Temele de discuţii au fost următoarele:
Achiziţia de carte prin SICAP – proceduri şi metodologii
Descrierea publicaţiilor electronice – reguli
Codul internaţional de catalogare Resource Description and Access (RDA)
Scopul a fost şi este de a stabili modalităţile de achiziţie practicate, cu avantajele şi dezavantajele lor, de a lămuri chestiuni de catalogare, de a aplica cât mai uniform principiile de catalogare şi de a contribui la actualizarea cunoştinţelor. Obiectivul este de a oferi recomandări pentru bibliotecari şi catalogatori, îndrumări utile şi practice spre a fi cât mai uniformă şi accesibilă descrierea datelor bibliografice.
La primul subiect, Titina Dediu şi Johanna Haltrich au prezentat modalitatea de achiziţie prin SICAP (Procedură simplificată) la Galaţi şi Braşov. Această procedură se aplică, potrivit legii, de bibliotecile publice cu un buget de achiziţie de o anumită valoare şi include toate tipurile de documente care se achiziţionează de o bibliotecă (carte, audio-media, publicaţii seriale etc). Cartea veche ar putea fi o excepţie. Referitor la caietul de sarcini, criteriul de atribuire de la Galaţi este raportul calitate – preţ, stabilind ponderea următorilor factori: număr de titluri – 40%, număr de exemplare – 35%, preţ – 25%, în timp ce la Braşov criteriul de departajare a furnizorului de carte este rabatul aplicat la oferta de titluri, exemplare şi colaborări cu editori. S-a discutat exemplul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti care indică un tip de cerere, centrat pe colecţiile bibliotecii şi încărcarea listei de titluri, autori, an, fără preţ însă. Cu cât o cerere de ofertă este mai clară cu atât permite accesul şi participarea mai multor ofertanţi, legea solicitând expres asigurarea accesului echitabil al mai multor ofertanţi.
La Galaţi, bibliotecarul responsabil din cadrul Compartimentului Achiziție lucrează în SICAP şi practică achiziţia pe loturi mari, în timp ce la Braşov, bibliotecarii de la achiziţie se ocupă doar de munca de bibliotecă, iar departamentul de contabilitate operează în SICAP. Cu cât comenzile se succed mai rapid, cu atât funcţionează o aprovizionare periodică, cărţile noi ajungând mai rapid la utilizatori. În schimb, la Braşov, se încarcă pe SICAP şi listele de comenzi, îmbinându-se metode din Procedura simplificată cu cele din achiziţia directă. S-au menţionat şi alte exemple de biblioteci, mai mari şi mai mici, precum Bucureşti, Cluj, Craiova, Baia Mare, Sibiu, Alba, prezente pe SICAP. S-a ajuns la concluzia că este nevoie de a obţine informaţii mai multe şi mai detaliate şi s-a întocmit un draft de chestionar care vizează date despre buget – ce cotă parte se alocă achiziţiei de carte, audio-video, periodice etc., tipul de achiziţie, criterii de atribuire, condiţiile din caietul de sarcini și care va fi aplicat bibliotecilor publice, selectiv, în funcţie de buget, datele obţinându-se din analiza SICAP şi telefonic. Rezultatele acestui chestionar vor fi gata la data de 8 februarie 2020.
S-a discutat despre catalogarea publicaţiilor electronice, cu demonstraţii practice, de exemplu descrierea unei pagini de internet, cu lămuriri despre standarde, norme şi principii de catalogare. Dl Liviu Dediu a făcut o succintă prezentare a ceea ce înseamnă RDA. În acest context, Catrina Căluian a propus, în calitate de preşedintă a Secţiunii Catalogare și indexare a ABR şi de contributoare la Ghidul naţional de catalogare coordonat de Constanţa Dumitrăşconiu, bazat pe RDA, să muncim împreună și să inițiem din partea celor două asociații, ABR şi ANBPR, o adresă către Biblioteca Națională a României în vederea demarării demersurilor de către aceasta pentru obținerea dreptului de traducere/consultare/difuzare a noului cod internațional RDA de la deținătorul dreptului de autor (ALA Publishing). Cererea pentru acordul traducerii trebuie să vină din partea unei biblioteci şi Biblioteca Naţională a României este cea mai potrivită. O cerere comună a celor două asociaţii către Biblioteca Naţională ar putea avea mai mulţi sorţi de izbândă. De asemenea, Catrina a apelat la extinderea corpului de contributori la acest ghid, iar doamna Nazare Ruxandra a propus chiar o sesiune de lucru comună, colaborativă a celor două comisii. Biblioteca Judeţeană Braşov ia în considerare posibilitatea să susţină o asemenea întâlnire comună de lucru. În viitor Comisia ar trebui să se ocupe de lucruri practice și recomandări privind achiziţia, gestiunea fondului, bibliografii şi istorie locală, referinţe ştiinţifice.

Despre componența comisiilor profesionale ale ANBPR vezi detalii aici https://anbpr.org.ro/index.php/despre-noi/organizare/

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: ANBPR Tags: