Au început înscrierile pentru Grădinița de vară

gradi

În perioada 1-26 august a.c. Secția pentru Copii și Tineret organizează cea de a Va ediție a programului: “Grădinița de vară”.

Dacă ești interesat de programul nostru te așteptăm la Secția pentru Copii și Tineret a bibliotecii, Str. Iuliu Maniu, nr. 6

Mai multe informații despre program aici

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Evenimente Tags:

Expoziţie pentru geoparc

Muzeul Civilizaţiei Urbane Braşov ne-a suprins plăcut cu expoziţia organizată de Asociaţia Carpaterra, pe care o găzduieşte şi a vernisat-o luni, 18 iulie 2016.  Expoziţia, intitulată Un nou geoparc în judeţul Braşov?, cuprinde fotografii, roci şi formaţiuni de pietre, precum şi exemplare din fauna locului, din colecţia Facultăţii de Silvicultură. Dar ceea ce  era interesant consta in aspectul inedit al unei asemenea expoziţii în muzeu şi în caracterul de manifest al acesteia. De fapt, propunerea organizării acestei expoziţii a venit din partea Asociaţiei Carpaterra care s-a îndreptat spre muzeu şi a valorificat spaţiul mansardei dedicat expoziţiilor temporare şi în acest sens.

Expoziţia, trebuie spus, este produsul unui proiect Din Alpii Elveţiei până în Carpaţii României cu finanţare din fonduri elveţiene. Punctul comun între asociaţie şi muzeu este grija pentru conservarea patrimoniului natural ce influenţează direct patrimoniul tradiţional etnografic şi cultural. Doamna director Ligia Fulga a menţionat tendinţa muzeisticii internaţionale pentru ecomuzeu. Din partea asociaţiei au vorbit Cătălin Cantor şi geologul Mihai Iacomir, urmaţi de arhitectul Silviu, care a prezentat stejarul din Mercheaşa. Vă amintiţi frumoasa şi bine aprovizionata librărie Şchei de la mijlocul anilor ’90, cu sediul la etajul caselor sinagogii şi comunităţii evreieşti din Braşov?! Familia Iacomir era spiritul acestei librării. Ce mi-a reţinut atenţia din cuvântările de la vernisaj a fost observaţia că mediul trebuie să preocupe mai mult administraţia şi că trebuie alocate fonduri pentru proiecte pe mediu, nu numai finanţări pentru domeniul organizaţiilor non guvernamentale. Mediul trebuie să fie grija tuturor şi am tras eu concluzia că problemele de mediu trebuie să pătrundă tot mai mult şi în discursul muzeal şi mai ales expoziţional, cu scopul de a conştientiza tot mai mult societatea vizavi de problemele lui. Domnul Iacomir remarca prezenţa pe teritoriul Braşovului a unei cariere, active şi funcţionale, a două halde de gunoi şi a uneia de deşeuri metalice. Propunea să se amenajeze şi reînierbeze haldele, copacii plantaţi asigurând valorificarea acestor terenuri moarte şi reintegrarea lor.

Fotografiile din expoziţie sunt absolut superbe, iar filmuleţele prezintă o natură paradisiacă şi păsările ce vieţuiesc acolo. Vă stârnesc cu siguranţa pofta de a călători, vizita şi descoperi acele locuri, pe care simţi nevoia să le protejezi!

 

 

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: ,

Lecturi în hamac – lecturi în aer liber

Biblioteca Județeană Brașov vă invită la lecturi în aer liber în curtea Casei Baiulescu (Livada Poștei, lângă Școala 6). Ediția de duminica aceasta, 10 iulie 2016, are ca temă literatura pentru copii. Vă aşteptăm între orele 11,30-13,30.
Vă invităm în familie, părinți ori bunici și copii să veniți și să petreceți citind împreună din cărțile bibliotecii. Hamacul, scăunelele oltenești, pufurile vă așteaptă să le încercați, să vă relaxați, să faceți grupuri, să vă jucați citind.
Vă așteptăm cu drag!
VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

În iulie la Biblioteca judeţeană braşoveană

Evenimente în luna iulie 2016 la Biblioteca Judeţeană Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Sediul Central, etaj I, Mediatecă, orele 10,00-13,00 – Şezătoare la Braşov

Sâmbătă, 02.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 10,00-13,00 – Atelier de creaţie film de scurt metraj sub îndrumarea Marei Oprişiu

Workshop în cadrul proiectului Touch the Screen and StART the Future al Agenţiei Metropolitane Braşov, cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Marţi, 05.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Duminică, 10.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura pentru copii vor fi tema acestei ediţii a lecturilor în hamac şi în aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Marţi, 12.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-18,00 – Club Reason Guard – club de dezbateri în limba engleză pentru tineri

Miercuri, 13.07.2016, Mansarda Casei Baiulescu, orele 16,00-13,00 – Lansare de carte Liga Scriitorilor

Joi, 14.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac– Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura franceză va fi la putere în această ediţie a lecturilor în hamac şi în aer liber, care coincide cu Ziua Naţională a Franţei

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Joi, 21.07. 2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 17,30-19,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Literatura română contemporană este tema acestei întâlniri de lectură în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

Duminică, 24.07.2016, Curtea Casei Baiulescu, orele 11,30-13,30 – Lecturi în hamac – Lecturi publice şi individuale în aer liber, cu cărţile puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană Braşov şi cu cărţile proprii

Cărţi pentru vacanţă şi de mers în concediu vor fi propuse cititorilor la ultima ediţie din acest an a lecturilor în hamac şi aer liber

În caz de vreme nefavorabilă, Lecturile se mută la Casa Baiulescu, parter, Mediateca francofonă

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)

Rostul bibliotecii publice

Ziua Bibliotecii Municipale “Octavian Paler” Făgăraș, sărbătorită la data de 10 iunie 2016, a fost un eveniment special ce mi-a prilejuit reflecții despre rostul unei biblioteci publice. Urmărind programul bogat conceput de întreaga echipă a bibliotecii (ce numără acum patru  bibliotecare dedicate Viorica Bica, Raluca Bucur, Melania Covaliu și Daniela Cristescu), am trecut în revistă toate reușitele și contribuțiile bibliotecii publice în general în societatea românească și în mod special izbânzile bibliotecii publice făgărășene. Care este rostul bibliotecii publice azi? Cum și cu ce poate ea contribui să meargă lucrurile mai bine într-o comunitate, de orice fel ar fi ea? Cum răspundem noi bibliotecarii când suntem întrebați de locuitori, mass media ori reprezentanți ai administrației de ce sunt importante bibliotecile? Înainte de a da răspunsurile, pentru că da există mai multe răspunsuri, toate completându-se unele pe altele și construind o întreagă argumentație, să menționez întâi ce anume a oferit Biblioteca Municipală Făgăraș publicului, de Ziua ei și a patronului ei intelectual, filosoful și scriitorul Octavian Paler, căruia i-au fost evocate viața și opera cu acest prilej.

După o serie de cuvântări de deschidere, am remarcat prezentarea profesorului Liviu Ioani despre ce a însemnat universul Lisei pentru Octavian Paler, ce a fost experiența urbană bucureșteană și cum a ghidat biblioteca pașii tânărului învățăcel. Prelegerile au alternat cu interpretarea unor momente muzicale de către tineri talentați și cu un moment literar realizat de liceenii făgărășeni, îndrumați de profesorii coordonatori prezenți la manifestare. Un moment special a constituit concursul de eseuri ale elevilor făgărășeni despre cărțile lui Octavian Paler, un adevărat regal de lucrări concise, dar dense, comentariile dovedind capacitatea de sinteză și de analiză a tinerilor, originalitatea ideilor și expresivitatea limbajului. Țin să precizez că majoritatea elevilor participanți sunt cititori fideli ai bibliotecii și membrii în Clubul Laudatio al acesteia, biblioteca publică făgărășeană izbutind să atragă tinerii și să reunească energii și talente în jurul ei, să încurajeze și să stimuleze căutările elevilor, să susțină eforturile lor și ale profesorilor. Evocările și eseurile au fost cea mai potrivită formă de a-l sărbători pe Octavian Paler, citindu-i și comentându-i opera, păstrând și continuând moștenirea sa, de fapt păstrându-i vie memoria. Manifestările acestei zile s-au încheiat cu lansarea volumului ASTRA în satul meu de Ion Onuc Nemeș, o monografie consistentă a asociației dintr-un sat de lângă Cluj, unde autorul a investigat atât izvoarele istorice scrise, cât și sursele orale, povestirile, amintirile, fotografiile și arhivele sătenilor despre ce a însemnat ASTRA prin tot ce a făcut la nivelul unei comunități rurale mici.

Cartea și lectura

Revenind la răspunsurile pe care le datorez la întrebarea despre rostul unei biblioteci publice, aș începe de la carte și lectură. Misiunea principală a unei biblioteci este de a susține cartea și lectura, de a le promova și a le face cât mai vizibile, de a cultiva abilitatea cititului și a depune eforturi ca lectura să devină preocupare și obicei cotidian. Indiferent de suport, tipărit sau electronic, cartea și lectura sunt cele care netezesc drumul în viață al oricărui om, iar biblioteca publică este un intermediar al cărții pentru cele mai diverse categorii de oameni. Biblioteca publică este instituția care oferă acces egal la resurse, de la cărți la informații, de la colecții la baze de date, de la internet și tehnologii la cursuri de formare și diverse alte facilități. De fapt, în felul acesta, biblioteca este creatoare de șanse fiindcă lectura deschide drumuri, dezvoltă oportunități și în final susține dezvoltarea personală și economia locală. O comunitate câștigă când se bucură de o bibliotecă publică funcțională și dinamică, inclusiv mediul de afaceri beneficiază de profituri având la dispoziție o resursă inteligentă precum biblioteca publică. Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm că lectura și cartea creează legături, unește oamenii, biblioteca se conectează la comunitatea cititorilor ei, ambii termeni se influențează reciproc. Biblioteca și cartea înseamnă viață, trăită deplin, frumos, sub influența cuvântului tipărit și semnul marilor idei. Cluburile de lectură, blogurile, conturile de social media sunt mijloace ce promovează cartea și adună oamenii împreună, împărtășind sentimente și trăiri comune, interacționând și dialogând. O bibliotecă publică este puternică prin cititorii ei, pe care îi atrage și păstrează, îi ajută și susține mereu, așa cum Biblioteca Municipală Făgăraș a făcut-o și o face mereu cu succes. Prin natura ei, biblioteca este un spațiu mobilat de cărți și oameni, este un loc de întâlnire, comunicare, prietenie, stimulare reciprocă. Biblioteca este prin excelență vie, nu statică ori moartă, ci dinamică prin mișcarea de idei și oamenii care o slujesc, bibliotecarii ce se află în slujba oamenilor cărții, cititorilor. Pe scurt, idealul unei biblioteci publice este să devină un spațiu comunitar, inima unei comunități. Deși pare greu de crezut, lectura îmbunătățește viața unei comunități. Lecturile publice susținute de bibliotecari și partenerii lor în diverse spații și instituții (grădinițe, școli, spitale, cămine de bătrâni, firme, magazine, piețe publice, parcuri, teatre, săli de spectacole, la radio etc.) înseamnă practic o ofertă culturală de calitate, ghidând alegerile de cărți, formând gusturi și împlinind nevoia de relaxare și divertisment.

Informația și selecția ei

O bibliotecă publică răspunde nevoilor celor mai diverse  de lectură ale membrilor ei – lectură de formare, școlară, de informare, practică, funcțională, de divertisment – pe tot parcursul vieții. Informația nouă, actuală, de natură juridică sau economică este esențială practicienilor și profesioniștilor unor domenii, ce se dovedesc extrem de dinamice și în permanentă înnoire. Bazele de date specializate, achiziționate de bibliotecile publice, cu abonamente actualizate, vin în sprijinul juriștilor, economiștilor, medicilor ori chiar simplilor cetățeni care caută să își recupereze drepturile în instanță, conform legii. Alături de cărți, informațiile de calitate, selectate de bibliotecari, adică de profesioniști ai informațiilor, sunt atu-ul bibliotecilor publice. Ele sunt capabile să ofere servicii de informare corecte, adecvate, verificate, profesionale, ele sunt garantul seriozității și competenței în selecția informației. De puțin timp, s-au implicat în crearea de baze de date de tipul surselor deschise, sub regimul licențelor creative deschise, stimulând contribuția utilizatorilor la îmbogățirea conținului și difuzarea profundă a informației. Biblioteca publică poate contribui la formarea spiritului critic, a judecății de a discerne și alege din noianul de informații pe cele relevante, semnificative și de impact. 

Alfabetizarea digitală

Odată cu avansul tehnologiilor informației și comunicării, alături de alți agenți, bibliotecile publice se plasează în avangarda instituțiilor care militează pentru alfabetizare digitală. Accesul la echipamentele pentru public și internet gratuit, disponibile pentru public în biblioteci, au creat oportunități pentru persoanele cu puțină experiență de a folosi computerele și de a naviga pe internet. Inițierile în utilizarea computerelor sunt foarte căutate de public și bibliotecile publice sunt mediul cel mai potrivit pentru primii pași în domeniu, atât pentru seniori, cât și pentru șomeri ori alte categorii defavorizate. Cursurile acestea oferite de bibliotecari sunt foarte căutate. Ulterior, perfecționarea poate continua individual sau în cadrul unui curs specializat, dar biblioteca publică a fost cea care a deschis drumul și a pus bazele primelor cunoștințe, fiind mult mai puțin intimidantă pentru novicii în computere, adesea tracasați de handicapul lor și puși în inferioritate. Nu întâmplător, bibliotecile susțin Agenda Digitală 2021, unul dintre cei șapte piloni ai strategiei de dezvoltare Europa 2020, elaborată de Comisia Europeană.

Educația permanentă

Prin intermediul bibliotecii publice, educația pe parcursul vieții poate fi susținută cu succes prin cursurile organizate și oferite de bibliotecile publice sau prin facilitarea și accesarea unor cursuri oferite de organizații cu expertiză de formatori. De decenii, bibliotecile publice întocmesc bibliografii, liste de autori și cărți pe subiecte, ce tind să epuizeze informația la momentul dat. Recent, funcția lor educativă s-a dezvoltat atât prin cursurile practice directe de la sediul lor cât și prin platformele de e-learning dezvoltate. În plus, bibliotecile au inițiat  proiecte pilot care au definit ghiduri pentru abilitățile și competențele digitale ale elevilor și cadrelor didactice, susținând educația de calitate și competențele cerute pe piața muncii. Bibliotecile publice sunt piloni ai educației permanente, pentru toate vârstele, deoarece, contrar opiniei greșite larg răspândite în România, educația nu se încheie cu terminarea studiilor liceale ori universitare. Cerințele societății de azi și ritmul noilor tehnologii fac necesare actualizarea cunoștințelor, deprinderea de noi date și mai important formarea de competențe noi. Educația permanentă este absolut necesară și această nevoie explică interesul profesioniștilor ce afluează către ofertele educative ale bibliotecilor.  Mai mult decât atât, biblioteca publică are marea capacitate de a facilita contactul cu experți și cu expertize diferite. Astfel, ea poate mijloci informarea și educarea publicului în domenii legate de medicină, sănătate, alimentația sănătoasă, agricultură, arhitectură, educație juridică etc., contribuind la ridicarea nivelului de viață al unei comunități. Resursele nu se limitează doar la pachete sau suporturi de cursuri, echipamente, bugete, ci și la abilitățile de a realiza parteneriate, de a coopera și de atrage oameni cu expertiză, mai precis oameni resursă, care stăpânesc un domeniu și împărtășesc cunoștințele lor altora. Persoanele informate sunt mai bine pregătite să facă față provocărilor de tot felul. Iar investiția în biblioteci, carte și lectură este o investiție în viitor, în inteligență și resurse umane de calitate. Capitalul uman este o resursă și o investiție însemnate. Sprijinul bibliotecilor publice din partea comunității și administrației pentru a li se asigura finanțarea potrivită este esențial.

Identitatea, tradițiile și patrimoniul cultural 

Bibliotecile publice, cu deosebire cele mici, la nivelul comunelor, sunt adesea singura instituție culturală a localităților. Multe păstrează și expun obiecte muzeale, unele au creat formații de dansuri și cântece, valorificând tradițiile de dans și costumele populare din zonă, participând și câștigând premii la concursuri, altele au inițiat sau doar susținut scrierea de monografii locale. Mai nou, biblioteca publică poate începe un demers inovator, colectarea de fotografii de la locuitori, pe care să le scaneze și să le digitalizeze, expunându-le online, în galerii virtuale. În acest mod, reușește să reînnoade legăturile cu cei plecați dincolo de fruntariile localităților, comunitățile se unesc, istoria este redescoperită și o nouă identitate se conturează ori se consolidează, după caz. Implicarea în diferite acțiuni și programe legate de tradițiile locale (organizarea de expoziții, șezători etc.) și participarea la sărbătorile comunităților sunt esențiale pentru definirea rolului bibliotecii publice drept instituție păstrătoare a patrimoniului, material și imaterial, al comunității. Cunoașterea aprofundată a istoriei și culturii locului au făcut din bibliotecari cei mai potriviți ghizi și îndrumători, inițiatori de serbări comunitare și de proiecte care valorifică potențialul natural și turistic al localităților, așa cum o micuță bibliotecă din județul Caraș-Severin a făcut-o prin marcarea unor trasee turistice de obiective culturale și naturale. Capacitatea bibliotecilor publice de a crea evenimente culturale și de a susține turismul cultural nu trebuie neglijată de nimeni.

Proiectele, dezvoltarea și inovația

În ultimii ani, bibliotecile publice au câștigat numeroase finanțări pentru proiecte propuse în cele mai diverse domenii. Astfel, în Făgăraș, Biblioteca municipală a obținut o finanțare pentru un proiect ce viza stimularea comerțului electronic în timp ce Biblioteca publică din comuna Voila a obținut finanțarea unui proiect pentru crearea unei burse de toamnă a cartofilor pentru producătorii locali și din împrejurimi. Sunt doar două exemple de inovație a bibliotecilor publice, susținând dezvoltarea locală. Și să recunoaștem că ideile originale au pornit de la nevoi reale și au adus soluții inovatoare la care administrația și mediul de afaceri ar trebui să fie receptive. Pentru simplul motiv că aceste idei au capacitatea de a produce schimbarea și dezvoltarea. Modelul Clubului de handmade Biblioteca Municipală Făgăraș este revelator. Început ca un club al artiștilor și artizanilor de obiecte de handmade, care se întâlneau la bibliotecă, acesta a evoluat într-un centru de schimb de idei și experiențe, de comenzi și procurare în comun a materiilor prime, de participare la târguri și expoziții de gen, prin medierea bibliotecii, până la promovarea lor prin intermediul blogului, facebook-ului, expozițiilor cu vânzare și chiar crearea unui curent vintage și formarea clienților locali cu sprijinul bibliotecii și al seminariilor de educație estetică. Este cel mai bun exemplu de cum poate o bibliotecă publică să stimuleze antreprenoriatul și să contribuie la dezvoltarea locală, construind audiența specializată și servicii specializate pentru mediul de afaceri. De asemenea, proiectele de economie socială au avut același impact, cum a fost cazul la Dumbrăviț. Aici, cu sprijinul unui consilier, s-a creat un atelier social unde romii au învățat de la bătrâni să împletească obiecte, valorificând materia primă locală din belșug. Biblioteca publică a fost implicată în proiect și a ajuns să susțină dezvoltarea locală prin promovarea produselor acestui atelier și atragerea de comenzi prin facebook. Bibliotecile sunt resurse nu numai prin colecțiile de carte, ci mai ales prin ideile și inspirația pe care o oferă oamenilor și comunității, contribuind direct la dezvoltare și devenind ceea ce trebuie să fie, un hub al inovației și comunității. În două cuvinte, bibliotecile publice sunt egale cu dezvoltarea, cu condiția să aibă personal dedicat, pregătit și creativ. Omul potrivit la locul potrivit! se adeverește în acest caz fiindcă biblioteca publică este puternică prin oamenii pe care îi are.

Biblioteca publică – verigă a administrației și spațiu de inițiative civice

În general, este greu de înțeles pentru bibliotecari și reprezentanți ai administrației locale (primari, viceprimari, consilieri, contabili etc.) deopotrivă că biblioteca publică este parte a administrației. De regulă, este percepută ca o instituție culturală de către primii, ca o instituție nedefinită ca identitate de către ultimii (nici școală, nici casă de cultură, ceva mixt, între). Nimeni, din păcate, nu o concepe ca o verigă a administrației. Admit că nu este ușor să definești identitatea unei biblioteci publice pentru că este foarte complexă, iar bibliotecarii sunt niște truditori modești și solidari, nu obișnuiesc să se laudă. Dar lecția aceasta trebuie învățată. Bibliotecile publice sunt parte a administrației, este evident acest lucru. Au locul lor și acesta nu este deloc modest. Bibliotecile sunt locuri mult mai prietenoase pentru contribuabili decât alte birouri ale administrației, cum ar fi poliția sau taxele și impozitele locale. Biblioteca publică are această capacitate de a fi deschisă tuturor, accesibilă și dialogul se înfiripă ușor. Administrația trebuie să profite de această calitate rară a bibliotecilor și să încerce să desfășoare activități proprii în biblioteci, intrând în contact mai ușor cu oamenii. Dar, în primul rând, bibliotecile publice, prin tot ce am spus mai înainte că fac, pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare ale administrației și comunității și aplicarea politicilor publice adoptate. Biblioteca publică este o verigă a administrației grație capacității ei de a transpune în realitate obiectivele acesteia prin schimbarea socială pe care o produce. Iar acest lucru va trebui să fie înțeles cât mai curând de administrația locală din România, care trebuie să dovedească realism și aprecierea corectă a potențialului unei biblioteci publice, investind în bugetarea ei și solicitând implicarea personalului bibliotecii în acțiuni comunitare. O investiție mult mai ieftină și mai profitabilă ca beneficii în comparație cu alte investiții, să recunoaștem. În ultimul timp, bibliotecile publice au fost descoperite de organizațiile non guvernamentale, care au devenit conștiente de atuurile acestora. Relația este fructuoasă de ambele părți, bibliotecile beneficiind de expertiza organizațiilor în timp ce oferă un spațiu de dialog, dezbatere și inițiative civice ong-urilor. În bibliotecile publice cetățenii pot veni să discute probleme comunitare, să găsească soluții și să pornească campanii colective. În acest demers, bibliotecile publice facilitează interacțiunea celor interesați, pot intermedia dialogul cu autoritățile, inspira și susține inițiative comunitare, încercând să devină un spațiu de regenerare a comunității.

Toate acestea arată care este rostul unei biblioteci publice. Realitatea confirmă uneori acest potențial, întrezărit doar aici. Dar rostul unei biblioteci publice nu se poate împlini fără a-l cunoaște fiindcă aceasta îți permite să formulezi corect cererile față de bibliotecă și să acționezi în consecință. Eforturile de conștientizare a decidenților și comunității trebuie făcute și continuate mereu. Iar rostul unei biblioteci publice, repet, nu se poate îndeplini fără bibliotecari devotați ideilor de mai sus, persoane muncitoare și dinamice. Ambii factori ce influențează evoluția unei biblioteci publice, bibliotecari și administrația, trebuie conștientizați. Este rostul acestui material, care a pornit de la experiența pe teren dobândită în cadrul programului Biblionet între anii 2010-2013. Dincolo însă de proiecte, cred că o bibliotecă publică este un angajament comunitar de durată pentru că înseamnă valoare, competență, ordine, dezvoltare, inovație. Este o investiție minimă cu rezultate maxime, iar localitățile care nu au bibliotecă și muzee, sunt total lipsite de identitate deoarece biblioteca publică oglindește în ultimă instanță comunitatea în ansamblul ei. Exemplele diametral opuse ale Predealului și al Râșnovului, ambele dispunând de infrastructură turistică, dar prima fără bibliotecă și muzeu, sunt revelatoare pentru ilustrarea dezvoltării sau absenței dezvoltării și stagnării, după caz.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (5 votes cast)

Biblioteca, muzeul şi biserica din Codlea

Vineri, 10 iunie 2016, împreună cu Crina Buştenaru, am vizitat Codlea, dorindu-ne mult să vedem clădirea reabilitată a bibliotecii municipale codlene.  În urmă cu doi ani, Primăria Codlea obţinea o finanţare de la Regiunea Centru pentru reabilitarea unor clădiri din centrul istoric al oraşului – biblioteca, un muzeu nou amenajat şi casa de cultură. Ne-a impresionat cum arată azi edificiul bibliotecii – renovat complet pe toate nivelele – subsol, parter şi etaj, cu uşi noi din lemn masiv, uşi anti incendiu metalice pentru camera serverului, instalaţii electrice şi conexiune internet noi, spaţiul redefinit şi mobilat modern, luminos, grupuri sanitare pentru utilizatori, aparatură de supraveghere instalată. Lemnăria a fost reînnoită, dar s-au păstrat caracterul vechi şi eleganţa clădirii ( vechi elemente de structură arhitectonică, arcade, bolţi, nişe). La parter va funcţiona secţia de împrumut publicaţii la domiciliu pentru tineri şi adulţi. La etaj se vor afla un birou, sala de resurse multimedia – audio book, centru de informare şi sala de lectură pentru publicaţiile periodice.  Autorităţile intenţionează să încheie mutarea cărţilor şi amenajarea în iunie-iulie, urmând să se deschidă publicului cât de curând. În noile condiţii, Biblioteca municipală din Codlea este cea mai modernă bibliotecă municipală din judeţul Braşov. Este un spaţiu generos ce urmează să fie pus la dispoziţia comunităţii, cu toate şansele de a deveni un centru comunitar pentru codleni. Acolo pot găsi un spaţiu modern, generos, care să fie al lor toţi codlenii, de la tineri atraşi de aparatură audio la adulţi interesaţi de audiobook, de la pensionari ce se pot întâlni în cluburi de lectură, discuţii la autorităţi ce pot organiza consultări cu cetăţenii, de la ong-uri locale ce pot discuta probleme sociale, de protecţia mediului, de interes local la antreprenori care pot să expună problemele lor şi să caute soluţii de surmontare.

Peste drum, am vizitat nou deschisul muzeu al tradiţiilor codlene, amenajat în incinta zidului de apărare al bisericii săseşti. În subsol, sunt expuse o serie de obiecte, date în custodie de Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, dar şi de diferiţi particulari, saşi, donatori al căror nume este trecut pe o listă la intrare. Muzeul are machete, obiecte, piese de mobilier, de port, acte şi documente, reproduceri foto la scară mare a vederilor din Codlea. La momentul acesta, este destul de divers în exponate şi vizitat de grupuri de turişti, străini, dar şi români, care întâi văd biserica săsească, de unde sunt îndrumaţi spre muzeu. Cât timp am vizitat noi muzeul, a ajuns un grup de germani şi aici. Am intrat un pic să văd biserica săsească, despre plafonul căreia citisem mult. Ceea ce am văzut mă face să sper că biblioteca şi muzeul vor contribui la dezvoltarea comunităţii şi că modelul de la Râşnov, Făgăraş, Rupea, unde cetăţile au devenit obiective de patrimoniu şi de interes turistic vizitate şi valorificate de comunitate, se va replica şi la Codlea.  Vă îndemn cu căldură să vă faceţi timp să mergeţi să vizitaţi Codlea, iar cu prilejul festivalului Musica Barcensis să ascultaţi concertul din biserica evanghelică, descoperind comorile acestui vechi târg locuit de saşi şi români. Merită, vă asigur, vizita dumneavoastră cu prisosinţă! Veţi descoperi ce vă poate oferi judeţul Braşov! La doar o aruncătură de băţ puteţi petrece o zi frumoasă, cu bucuria şi plăcerea de a vedea lucruri interesante., clădite prin eforturile oamenilor locului. Iar pentru noi bibliotecarii Codlea va fi cu siguranţă cea mai modernă bibliotecă publică din judeţ. Dorim şi altor oraşe din judeţul nostru să se străduiască să aibă o bibliotecă publică pe măsura oraşului lor şi aşteptăm iniţiative mai ales din partea celor care nici măcar nu au bibliotecă publică funcţională (ne referim aici mai exact la Predeal şi Zărneşti, dar şi la Victoria). Poate modelul bibliotecii din Codlea va ambiţiona administraţiile acestor oraşe, poate va inspira şi vor realiza că o bibliotecă publică este o resursă pentru dezvoltarea comunităţii şi nu o povară.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Cum îmi fac un profil de Facebook?

Fotografie Atelier Bucuresti 27 mai 2016

În perioada 23-24 iunie 2016, la Brașov va avea loc atelierul gratuit “Cum îmi fac un profil de Facebook?”, destinat persoanelor cu vârsta peste 60 ani. Activitatea este organizată de cadre didactice universitare ale Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul S.N.S.P.A, București, și va avea loc la Camera de Comerț și Industrie din Brașov. Într-un mediu relaxat și cu asistența unor traineri, participanții vor avea ocazia să își creeze cont de utilizator pe rețeaua socială Facebook, putând astfel să ia legătura cu prieteni și cunoștințe și să urmărească pagini și teme de interes.

 Odată cu dezvoltarea tehnologiei, este important să ținem pasul cu schimbările din jurul nostru, iar echipa organizatoare consideră că noile tehnologii (calculatoare, tablete, smartphones) și rețelele sociale precum Facebook pot fi folosite cu success de persoane din orice categorie de vârstă. Evenimentul face parte dintr-un proiect de cercetare mai amplu, care presupune o serie de ateliere în trei orașe ale țării (Bucureşti, Brașov, Bacău). Primul atelier a avut deja loc în București, la finalul lunii mai 2016.

Comunicat de presa 

Informații suplimentare:

0730 861 815
ioana.schiau@comunicare.ro

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.3/5 (3 votes cast)
Categories: Atelier Web 2.0 Tags:

Recomandare de lectură

Volumul “Eroii imposibilului” de Liliana Moldovan a apărut recent la editura clujeană Ecou Transilvan şi cuprinde, cum reiese explicit din subtitlu, poveştile de succes ale unor persoane cu dizabilităţi din România şi străinătate. Cartea este o antologie de 15 interviuri cu persoane suferind de o dizabilitate, din naştere sau dobândită în urma unui accident nefericit. Autoarea, bibliotecar de profesie, la rândul ei suferind de o dizabilitate de deplasare, are o îndelungată experienţă jurnalistică pe care o dovedeşte cu prisosinţă în felul cum conduce firul conversaţiilor, cum pune întrebările şi accentuează punctele cele mai relevante din biografiile respondenţilor. Dialogurile se înlănţuie firesc, textul este cursiv, poveştile dezvăluie itinerarul biografic în linii esenţiale şi semnificative. Printre cei care au răspuns autoarei se numără fotomodelul de succes internaţional Magda Coman, iniţiatoarea unui eveniment de modă Atipic Beauty ce grupează persoanele cu dizabilităţi, antreprenorul şi liderul motivaţional Iulian Crăciun, coregraful Claire Cunningham, fotograful orb Pete Eckert, artişti precum Diana Elizabeth Jordan, Florin Mândru, Teddy Necula, Lauren Watson, fizicianul Adina-Luminiţa Milac, istoricul din Republica Moldova Mariana Ţîbulac-Ciobanu ş.a. Poveştile şi experienţele lor de viaţă arată limpede lupta pe care au purtat-o cu boala şi cu prejudecăţile din societate, ambiţia şi voinţa ce le-au asigurat succesul şi efortul dublu, dacă nu întreit, depus pentru atingerea scopului. Toţi ne învaţă ce înseamnă să fii un luptător, iar cea mai mare împlinire a lor este când izbutesc să înlăture stereotipiile faţă de limitelor celor cu dizabilităţi şi conving pe cei asemeni lor că nu trebuie să fie retraşi, ci să încerce să se afirme. De fapt, respondenţii aleşi în acest volum de interviuri sunt reale modele, de perseverenţă şi reuşită, ce au învins imposibilul. Cartea este o caldă pledoarie pentru acceptarea persoanelor cu dizabilităţi, pentru drepturile şi recunoaşterea ce li se cuvin. Liliana Moldovan dedică volumul mamelor copiilor cu dizabilităţi, căci în spatele unei persoane cu dizabilităţi care a reuşit în carieră şi viaţă se află sprijinul constant acordat de familie şi încrederea insuflată de părinţi copiilor în puterea lor de a face tot ceea ce visează. O carte pe care o recomand cu căldură pentru lectură şi care a fost premiată pentru calitatea ei cu Medalia de Argint la Salonul de Carte de la Iaşi, Euro Invent, întrunind aprecierile unui juriu format din 42 de membri.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Iunie la ceainăria Ceai et caetera

Iată ce te aşteaptă în ceainărie în luna iunie:

Expoziţie de pictură -  Multivers de culoare

Începând cu 1 iunie

Expoziția Multivers de Culoare, a celor 3 pictorițe Brașovence, Getty, Rina și Miro, transpune privitorul într-o lume a culorilor plină de emoții. Vă invităm pe parcursul lunii iunie, să faceți această călătorie plină de pasiune, în Ceainăria Ceai et caetera pentru a trăi intens culorile.

Eu sunt Miro, o iubitoare de culori și de oameni, mămica Odaia cu picturi, locul în care cei îndrăgostiți de pictură se regăsesc și se-ntâlnesc periodic pentru a învăța despre artă și pentru a-și povesti și desena pasiunea. Sunt un fost inginer structurist de specialitate care s-a îndrăgostit într-atât de culori încât a lăsat în urmă realitatea meseriei pentru zile pline de creativitate. Pictez într-o paleta solară, abstractă, în care cromatica transmite mesajul mai mult decât forma, tablourile mele vin încărcate cu bucurie, veselie și zâmbete ce se transpun în starea privitorilor. Cred că arta ne face mai frumoși și mai buni și ar trebui să faca parte din viața noastră zilnică, motiv pentru care picturile mele ajung cel mai des pe tricouri și sunt purtate de oameni cu sufletul colorat și vesel.

Sunt Getty. Lucrez în antreprenoriat de 9 ani, conduc o școala de limbi străine și acum câteva luni am deschis împreună cu prietenul meu, George Stanciu, galeria de artă Ora0. Pictez de la vârsta de 8 ani și iubesc să experimentez curente noi, constraste noi, teme noi, pentru că mereu mă inspiră alți și alți oameni, alte emoții sau alte culturi. Arta pentru mine își atinge scopul în momentul în care mișcarea de pensula trimite o vibrație în sufletul tău, al privitorului.

Rina este numele meu de artist. Iubesc arta în toate formele ei, iar culorile pur și simplu dau viată imaginației mele. Nu desenez după un tipar anume, de fapt nu am nici o regulă! Îmi place să exprim emoții, frustrări, gânduri, pasiuni, iar pensula mă ajută dansând pe pânza mea, după cântecul imaginației mele. Pictez din sufletul meu, din amintirile și trăirile mele, și a trebuit să învăț câteva lecții în viață pentru a putea face acest lucru. Dacă tablourile mele îți exprimă o emoție, mi-am atins scopul. Dacă e intensă, ia-l acasă!

Schimb de cărţi

12 iunie, 19h00

Vino cu o carte pe care ai citit-o în ultima perioadă și ti-a plăcut. Povestește-ne despre ea și împrumut-o unei persoane căreia i-ai trezit interesul prin povestea ta. La schimb, vei primi cel puțin o altă carte faină ! La ediția următoare ne povestești cum ți s-a părut cartea împrumutată și schimbăm din nou impresii și cărți.

Hai și tu în comunitatea iubitorilor de cărți din Brașov și împrejurimi!

P.S.: După ce se plimbă pe la Schimb, cărțile ajung din nou la proprietarul lor de drept.

Evenimente săptămânale:

Toastmasters International Weekly Meeting – public speaking club in English

Every Tuesday, from 6.15 p.m. to 8.00 p.m.

Toastmasters International is a nonprofit educational organization that teaches public speaking and leadership skills through a worldwide network of meeting locations. Since 2010, Brasov Toastmasters Club has been dedicated to helping people become better Speakers and better Leaders. By joining our weekly meeting you will find a supportive and positive learning experience in which members are empowered to develop communication and leadership skills, resulting in greater self-confidence and personal growth!

Friday Night Magic

În fiecare vineri de la 19h00

Magic The Gathering este primul joc apărut, de tipul “trading card game”. În 2011, la nivel mondial, comunitatea avea peste 11 milioane de jucători. Persoanele interesate să se distreze, dar care vor să își dezvolte abilitățile strategice sunt așteptate în fiecare zi de vineri, să intre în comunitatea jucătorilor de Magic The Gathering, din Brașov.

Clubul de limbi străine: franceză, engleză și în viitor germană

Întâlnirile au loc marți sau miercuri, la două săptămâni, la ora 19h00, în funcție de disponibilitatea participanților

Iubești limbile străine?

Știi cât de important este ca în CV să îți poți strecura cunoștințele unei limbi străine?

Cunoști o limbă străină dar nu ai mai exersat-o demult?

Cum ar fi să îți poți exersa abilitățile de comunicare și cunoștințele în cadrul unei întâlniri cu oameni care doresc același lucru?

La Ceai et caetera s-a deschis sezonul de primăvară, pretexte găsim pentru conversație… haideți să încercăm într-o limbă străină!

Vei avea ocazia să te întâlnești cu vorbitori nativi ai unei limbi străine, să te distrezi și să te relaxezi la un ceai cald sau la o ciocolată delicioasă.

Evenimente permanente:

“În joacă” – Peretele care a prins viață datorită elevilor clasei a IX-a arhitectură de la Liceul de arte plastice Hans Mattis-Teutsch, coordonați de doamna profesoară Cristina Lorincz

Începând cu Iulie 2015

Lucrarea reprezintă înfruntarea dintre cei doi șahiști înfățisați prin cunoscutele lucrări de artă: Venus din Milo și Gânditorul de la Hamangia. Fiecare combatant luptă din turnul lui, Venus din Milo se află în turnul de Jenga, iar Gânditorul în turnul de cărți. Firește, respectând realitatea, statuia reprezentativă culturii Greciei antice, neavând mâini, nu poate face nicio mutare pe tabla de șah, piesele ei fiind zdrobite de armata adversarului.

Obiectele si personajele lucrării pot fi interpretate. De exemplu, dacă s-ar lua fiecare bucată a picturii se pot descoperi elemente esențiale oricărui joc: turnul de Jenga și cel de cărți reprezintă practica, experiența și măiestria, Venus reprezintă frumusețea și plăcerea jocului, armata de piese reprezintă duritatea și rigiditatea, Jokerii sunt copilaria și bucuria, transformarea pieselor de remi în cărți de joc aduce aminte de magia transmisă, Monalisa reprezintă misterul, iar, nu în ultimul rand, Gânditorul reprezintă tactica și strategia bine gândită. Toate aceste elemente alcătuiesc fiecare joc minunat.

Personajele pot fi înțelese și ca niste trăsături, caractere sau acțiuni ale societății, Jokerii reprezintă tinerețea, fericirea, spontaneitatea și, totodată, lipsa de griji și indiferența față de probleme, în timp ce Venus reprezintă frumusețea fizică, iar Gânditorul reprezintă omul îngândurat, grijuliu, cel care planifică fiecare mișcare, fiind in opoziție cu Jokerii.

Proiectul acestei picturi pe perete a fost unul îndrăzneț, având în vedere că a fost pentru prima dată când cei unsprezece tineri au pictat la asemenea dimensiuni (peretele având 4,25 m X 2,60 m) și mai ales pentru că au lucrat în echipă. Ei au alcătuit o echipă frumoasă și plină de talente distincte. La început ideile au venit din partea întregului grup și, filtrându-le și punandu-le pe hârtie au ajuns la un desen care mai apoi avea să devină o pictură cât tot peretele. Toate detaliile aproape că au dublat timpul de lucru estimat inițial. Toți au lucrat cât de bine au putut și cu bune, cu rele, au reușit să termine, fiind mândri de ceea ce au reușit să realizeze în echipă.

Probabil că in viitor se vor putea ocupa și de alte proiecte la fel de provocatoare sau chiar mai ambițioase.

text scris de către liderul echipei, Vlad Comșa.

Colțul cu idei istețe și cu personalitate: cadouri sau pretexte pentru a le face o bucurie celor dragi 

De ziua cuiva drag sau când ai un motiv special de bucurie, în ceainărie te așteaptă un colț dedicat. Cu drag, ceainăresele te pot consilia și vei putea alege un set special de ceai, o geantă sau o creație vestimentară handmade, create de Atelier M, un puzzle sau un joc de societate de tip card game sau board game. Peste 150 de titluri te așteaptă în Lumea board games.

Sărbătorește-ți ziua de naștere la Ceai et caetera

O aniversare puțin…mai specială!

Pentru cei mici sau mari, pentru o surpriză celor dragi ție, te invităm să petreci în stilul Ceai et caetera! Motivul tău de bucurie, prilejul ceainăreselor de a te servi cu drag cu produse sănătoase: ceaiuri fierbinți, ciocolată caldă de tot felul, limonadă, oranjadă, sucuri proaspete și naturale 100%,  alternative sănătoase pentru gustări, prăjitură Marlenka și torturi speciale de la Casa de turtă dulce.

Indiferent  pentru care dintre spațiile de care dispunem vei opta, atmosfera va fi mereu una relaxată.

Multitudinea de jocuri colorate deschise în ceainărie îi vor purta pe toți cei mici și/sau mari în lumea magică a jocurilor de societate de tip Board games.

Cei mici vor fi primiți într-o sală decorată special de petrecere cu baloane colorate, cărți de povești, mini-jucării de pluș. Vor găsi de asemenea puzzle-uri, jocuri de strategie pentru vârsta lor. Cu drag,

Prietenii tăi de la Ceai et caetera

Mai multe detalii despre toate activitățile care au loc în ceainărie, puteți găsi accesând:

www.ceaietc.rohttp://www.ceaietc.ro/

http://www.facebook.com/ceaietc

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags:

Cuibul democraţiei Braşov în plină activitate

Întâlnirea din data de vineri, 27 mai 2016, a conturat direcţiile viitoare de lucru. Pornind de la preocupările organizaţiilor, au fost propuse câteva teme de dezbateri publice la care sunt invitaţi cetăţenii interesaţi şi autorităţile publice responsabile:

a. Cum pot fi folosite spaţiile din sistemul medieval de fortificaţii al oraşului (turnuri, bastioane) pentru cultură? – propunere avansată de Asociaţia Artessentia. În contextul dezbaterilor generate de „Braşov dă mai departe” şi a iniţiativei Consorţiului Cultural Corona – Starea culturii la Braşov, organizaţiile interesate de gestionarea transparentă a turnurilor etc. invită la o discuţie practică pentru a debloca situaţia şi a deschide aceste spaţii pentru activităţi şi evenimente pe care le pot oferi oraşului.

b. Mobilitatea urbană la Braşov – stadiul actual – prezentări asigurate de Asociaţia Visum care colaborează cu RATBV în monitorizarea traficului.

c. Educaţia şi cultura azi – activităţi propuse de Grupul de iniţiativă locală Corona, ce pot avea loc începând din iunie când Biblioteca Judeţeană va face Lecturi în hamac (23, 26 si 30 iunie) cu dotările Cuibului;

d. Festivalul de filme sub licenţe creative libere organizat de asociaţiile Laborazon şi Kunstadt în octombrie sau noiembrie 2016, discuţii şi workshopuri despre licenţele libere şi creative şi impactul lor pentru cetăţeni pot avea loc şi în cadrul Cuibului democraţiei şi cu sprijinul acestuia.

e. Cum pot ajuta voluntarii sistemul asistenţei copilului şi protecţia socială – o discuţie importantă ce poate să lămurească multe aspecte, reieşită din dialogurile purtate.

Aşteptăm din partea altor organizaţii partenere să comunice priorităţile de acţiune din perspectiva lor ce pot fi propuse atenţiei cetăţenilor şi autorităţilor în Cuibul democraţiei. Din partea bibliotecii, s-a făcut observaţia că existe teme foarte dificile care privesc comunitatea: starea sănătăţii, poluarea, situaţia defrişărilor. În funcţie de interese, putem avea experţi invitaţi care să definească şi să descrie o problemă în ansamblu şi cu detalii, cu toate implicaţiile pentru societate, trăgând semnale de alarmă şi determinând măsuri.

S-a stabilit împreună că Olimpiada urbană va avea loc în luna septembrie, într-o zi de duminică şi se va desfăşura în curtea Casei Baiulescu şi în cartiere, având voluntari recrutaţi în cartiere care vor invita locuitorii să observe şi să comunice problemele şi nevoile din cartierul lor. S-a propus să fie şi o acţiune mobilă, cu sprijinul RATBV, călătorii semnalând nevoile în cutii volante de sugestii, instalate în autobuze. Rămâne ca Olimpiada urbană ca eveniment cu toate detaliile să fie definit de Cuib. 11 septembrie 2016 a rămas data fixată pentru olimpiadă.

Au participat la întâlnire Angela Dobrescu (Grupul de iniţiativă locală Corona – GILC), Alina Floroi (Asociaţia Laborazon), Georgiana Gămălie (voluntar în proiect, Asociaţia Artessentia Braşov), Elena Iordache (voluntar în proiect, Direcţia de Servicii sociale a Primăriei), Adrian Mustăţea (voluntar în proiect, GILC), Mihai Tatu (voluntar în proiect, Asociaţia Visum). Din partea bibliotecii au fost de faţă Ruxandra şi Daniel Nazare.

 Rezumatul discuțiilor întocmit de Ruxandra Nazare

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Diverse Tags: