Conferinţe despre Braşov cu Oraşul memorabil

Vă invităm să participaţi la ciclul de conferinţe despre oraşul Braşov!

În cadrul ediţiei de anul acesta al Oraşului Memorabil, vineri, 25 iulie, orele 17,00 în mansarda Casei Baiulescu, Biblioteca Judeţeană Braşov are bucuria să găzduiască două conferinţe publice iniţiate şi organizate de Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita

Ilinca Păun Constantinescu, arhitect – Dinamica oraşului Braşov
Fapt poate mai puţin conştientizat sau dezbătut, oraşul Braşov a pierdut din 1989 până astăzi un procent important al populaţiei sale. Prezentarea aduce în discuţie momentele esenţiale de creştere a oraşului după perioada interbelică (legate în cea mai mare parte de dezvoltarea industrială), precum şi valurile de descreştere post-comuniste. Faţă de celelalte oraşe mari ale ţării, Braşov este, procentual, din punct de vedere al populaţiei, cel care s-a extins şi apoi restrâns cel mai mult. Cum se manifestă aceste schimbări la nivelul oraşului? Este oare Braşov astăzi un shrinking city?

Corneliu Pintilescu, istoric – De la Braşov la Oraşul Stalin: construirea unei noi identităţi urbane (1950-1960)
Prezentarea vă propune o incursiune în Braşovul anilor `50, perioadă în care oraşul a purtat numele lui Stalin, iar muntele Tâmpa a fost locul unui experiment original privind tehnicile de propagandă comunistă: marcarea sa folosind specii diferite de arbori pentru a promova numele celui supranumit “tătucul popoarelor”.

Intrarea este liberă.

Organizator: Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita

Vă aşteptăm cu drag!

Ovidiu Taloş
coordonator proiect Oraşul Memorabil
tel. 0726 686845
orasulmemorabil@gmail.com
www.orasulmemorabil.ro

Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Braşov-Covasna-Harghita
Braşov, Șirul Beethoven nr. 2

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 0.0/5 (0 votes cast)
Categories: Evenimente Tags: , ,

Invitație la film – Cineclub

Dacă vreți să vedeți producții românești de scurt metraje, veniti să vedeți cele mai bune filme ale Festivalului de film în 48 de ore, Brașov, ediția 2012. A fost anul când în competiție s-au înscris mulți brașoveni, încercând să dea ceea ce au mai bun. Iar producțiile au fost reușite. Dacă ești pasionat de film, atunci vei găsi suficiente motive de a vedea aceste filme, cu scenariu, interpretare și montaj convingătoare. Cineclub Brașov împreună cu Mediateca Bibliotecii Județene Brașov vă invită la proiecție. Vizionările vor fi urmate de discuții moderate de Mara Oprișiu, jurnalist și producător independent, manager Asociația Kunstadt și coasociat al Galeriei independente de artă contemporană M8 (Mureșenilor nr. 8).

Începeți week-end-ul alături de echipa ta de cinefili!

Noi te așteptăm!

Mâine, vineri, 27 iunie, orele 18,00, la Mansarda Casei Baiulescu (Livada Poștei, lângă Școala nr. 6)

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Film Tags: , ,

Avem nevoie de cinematograf!

Zilele trecute făceam un bilanț. Număram câte cinematografe au existat în Brașov înainte de 1989: Astra, Arta, Popular, Patria, Tineretului, Cosmos, Bulevard (sau Modern). Cu totul 7, fiecare cu dotarea și cu specificul lui. La Arta de pildă se difuzau filme de artă, musicaluri, erau ceva mai deosebite. Filmele bune, premiate, se difuzau mai întâi la Patria, apoi se redifuzau și circulau la celelalte. Le-am frecventat pe toate, pe rând mergeam și am amintiri în legătură cu toate. La Astra am văzut o comedie rusească, la Popular Declarație de dragoste, la Patria veneau noutățile, la Cosmos am văzut după 1989 Blue Velvet, în regia lui David Lynch, cu Isabella Rossellini. Cel mai nou cinematograf era Bulevard, care dacă îmi amintesc bine se numea Modern la inaugurare. Chiar era modern la deschidere. S-a deschis în 1988, în mai sau iunie. Țin minte că mai multe colege am chiulit, am plecat de la liceu, am trecut Colina Universității și am coborât pe Bd. Griviței unde am văzut un film alb-negru în noul cinematograf înzestrat cu 3 săli de proiecție, de dimensiuni diferite, cu rosturi diferite – sală mică pentru animație pentru copii, filme de artă, filme pentru public larg. Să nu uit, exista și o cinematecă, organizată în spațiul Muzeului de Etnografie. Am amintiri și acolo – am văzut Descult in parc, cu Robert Redford si Jane Fonda. În afară de filme, amintiri speciale am despre și cu prietenii mei, fiindcă cinematograful reunește oamenii, creează legături, întărește prietenii. Un film văzut pe marele ecran este savurat neapărat în compania prietenilor, nu singur în fața micului ecran, la televizor. Astăzi, din cele 7 cinematografe, nu mai este funcțional niciunul.Există un cinematograf la Eliana Mall, cu 3 săli, dotat, frecventat de familii, cu diverse programe. Totuși, se simte nevoie de cinematograf, acesta nu este suficient. În străinătate, cinematograful este una dintre cele mai populare forme de divertisment și cultură. Și cea mai ieftină. Brașovul cunoaște felurite inițiative, susținute de cineaști și cinefili pasionați: seri de film la biblioteca publică, cineclub acum, mai recent, la Galeria M 8, zilele filmului german, francez, polonez, organizate de Centrul Cultural German Brașov, Alianța Franceză Brașov și Universitatea Transilvania, în colaborare cu Institutul cultural polonez, festivaluri – Films tres courts, Animest, 48 Hour Film Project, Dracula Film, caravane de film cu proiecții în aer liber în Piața Sfatului (Metropolis), cinematecă la Reduta, acum la sala micuță de la Patria. În sfârșit, se adaugă festivalul de film istoric de la Râșnov, oraș care dispune de o sală de cinematograf, renovată în urmă cu câțiva ani. Și sigur îmi scapă și uit alte inițiative cineaste. Regret că Festivalul de film european, care se desfășoară în principalele orașe din România, susținut de ICR, nu mai ajunge la Brașov de câțiva ani. Cinefilii brașoveni au de unde alege, însă condițiile sunt improprii. Am vizionat filmul Vals cu Basir in Piata Sfatului, in aer liber, la festivalul filmului de animatie. Un film pe care mi-am dorit sa il vad, un film extrem de interesant, dar l-am vizionat cu sentimentul că sabia lui Damocles sta deasupra capului meu. Ploaia și frigul mă amenințau mereu să mă alunge. Nu se mai poate continua, avem nevoie de cinematograf. Clujul și Sibiul au festivaluri mari de film, au păstrat cinematografe. Brașovul nu poate, nu își mai permite să rămână în urmă.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cultura Tags:

Curs intensiv de vară de limba japoneză pentru copii

În perioada 7-24 iulie 2014 Centrul cultural japonez Musashino organizeaza curs intensiv de limba japoneză pentru copii (nivel începători) cu vârsta cuprinsă între 10-15 ani. Programul cursului: în fiecare luni, marți și joi între orele 15,00-16,30. Număr de locuri: 10. Taxa curs: 25 de lei.
Informatii și inscrieri (după ora 14:00) la tel. 0268-471810, respectiv la sediul centrului din str. Olteț nr.11 (lângă Mix TV).
Dacă doriți să cunoașteți cultura unei țări atât de deosebite precum Japonia, atunci cu siguranță Centrul Cultural Japonez Musashino este cel mai potrivit loc, prin cursurile, oamenii și resursele lui.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (1 vote cast)
Categories: Cursuri Tags:

Despre industria cărții

Ecourile Târgului de carte de la București – Bookfest – sunt încă vii. Mi-a atras atenția anul acesta inițiativa Uniunii Editorilor din România (UER) care a lansat la târg un manual conținând norme pentru toți cei care se ocupă de industria cărții, precum și noua variantă a paginii de internet și newsletter-ul UER. Editurile din România înregistrează cărți în condiții grafice excepționale, dar în același timp întâlnim cazuri de neprofesionalism. Când spun neprofesionalism, mă refer la nerespectarea normelor editoriale legate de menționarea corectă a responsabilităților celor care au contribuit la carte. Nu este vorba de autor, ci de alte calități precum cea de coordonator și editor, confundate adesea cu cea de autor, pusă chiar deasupra autorilor în cazul edițiilor de autori vechi ori de manuscrise inedite. Includ aici și calitatea de traducător, uneori ignorată sau mai des cea de ilustrator, condiție adesea ingrată, ilustratorii și graficienii nefiind percepuți drept creatori ci doar o anexă. De fapt, situația ilustratorilor și graficienilor de carte este gravă în multe privințe, regimul și tratamentul lor din partea editorilor fiind criticate în mediul cunoscătorilor și meritând o atenție aparte. Dar din perspectiva bibliotecarilor, noi ne confruntăm cu o diversitate de situații, în care nerespectarea normelor corecte de editare conduce la o singură concluzie, aceea a atitudinii de neprofesionalism în industria cărții. Iată de ce salut inițiativa UER de a edita manuale care să impune norme și reguli precise și cred că târgurile de carte din România, în particular Bookfest, vor contribui la difuzarea acestor principii editoriale prin selectarea atentă a ofertei de carte spre un public ce trebuie tot mai mult educat în respectul cărții și al creatorilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Delegații de tineret ai Națiunilor Unite la Brașov

Mâine, miercuri, 4 iunie 2014, la orele 14,00, Ceainăria Ceai et caetera, delegații români de tineret ai Națiunilor Unite, Eliza Chirilă și Cosmin Chiriță, vor susține un seminar regional de informare asupra programului Delegat de tineret al României la ONU. Evenimentul este organizat cu sprijinul Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerul Afacerilor Externe, Uniunea studenților din România, Asociația studenților din Universitatea Transilvania Brașov, Asociația studenților din Regiunea Centru și Asociația Tineretul ONU din România. Seminarul se adresează tuturor celor interesați de problemele tinerilor și politicilor de tineret la nivel național și internațional, de diplomație și relații internaționale.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Evenimente Tags:

Lansare de carte la Librăria Humanitas Brașov

Am primit un anunț și o invitație totodată de la Librăria Humanitas Brașov. Retransmit mesajul către dumneavoastră.

Librăria Humanitas din Brașov vă invită la o lansare de carte şi sesiune de autografe Andreea Esca, prilejuită de apariţia volumului de amintiri “Ce-am făcut când am tăcut”, sâmbătă, 7 iunie, ora 11.00. Cartea este cel mai bine vândut titlu al Editurii Humanitas la târgul de carte Bookfest, ce a avut loc în București zilele trecute.

Participă la eveniment Andreea Esca și Gheorghe Onuț, sociolog, Universitatea Transilvania

„Andreea Esca este ştirea României. Sunt generaţii care au crescut cu ea în minte, pe ecranul ProTV. Însă o jurnalistă de ştiri profesionistă nu le vorbeşte oamenilor cu chiar cuvintele ei. Oricât ar fi de ataşantă, trebuie să rămână şi impersonală, să nu lase să se vadă prea mult dincolo de chip şi voce. În cartea aceasta, Andreea Esca simte nevoia să ne spună cuvintele ei. Să ne transmită ştiri despre ea şi despre oameni, altfel decât la televizor. Andreea păşeşte dincoace de ecran, printre noi.“
(Cristian Tudor POPESCU)

„Când un om cu un contur public pronunţat îşi schimbă registrul de comunicare, lumea devine atentă şi curioasă. Andreea Esca îşi asumă riscurile şi, plecând de la microfonul ştirilor, se instalează în faţa computerului. Rezultatul e un autoportret din cuvinte. Ştim, e-adevărat, că autoportretul clasic presupune de obicei o strategie a avuabilului. Artistul îşi alege o postură convingătoare, iar noi, privitorii, îl vedem în primul rând cu ochii lui. Ce-am făcut când am tăcut e un portret atipic, şi asta nu doar fiindcă frazele ţin loc de culori. E atipic şi fiindcă Andreea Esca nu-şi falsifică amintirile şi viaţa. E sinceră, cordială, sensibilă. Preferă să fie autentică în loc să-şi dea cu fard pe viaţă. Îşi păstrează anumite candori şi nu se sustrage nostalgiilor. Scrie neîmpovărată de propriul brand, ci înveselită de gândul că le poate spune şi altora poveşti despre copilărie, adolescenţă şi prima iubire.“
(Radu PARASCHIVESCU)

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: , ,

Club de lectură la Galeria M8

Grupul de cititori de la Galeria de artă contemporană și centru cultural independent M8 (strada Mureșenilor nr. 8) a avut deja mai multe întâlniri și are un nucleu de membri fideli. Mai multe cărți au fost citite și discutate, dezbaterile au luat amploare, iar în viitor se preconizează diversificarea activităților prin ateliere de povești, cum a fost cel oferit de Tom Thumb. Următorul club de lectură va avea loc marți, 10 iunie, orele 19,00. Cartea aleasă spre lectură și discuție este Acompaniatoarea de Nina Berberova. DAcă vă place să citiți, să discutați, să împărtășiți sau doar să ascultați, dacă sunteți un prieten împătimit al lecturii, vă așteptăm cu drag!

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 4.3/5 (3 votes cast)
Categories: Cultura Tags: ,

Concurs de etică şi morală Corneliu Coposu

La 20 mai s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu, gânditor şi militant democratic, un simbol al rezistenţei în faţa dictaturii. În memoria acestui luptător anticommunist, vă facem cunoscut un concurs cu premii care, sperăm, că vă va interesa. Succes!

CORNELIU COPOSU – 100 de ani de la naştere
(n. 20 mai 1914, Bobota, Sălaj – d. 11 noiembrie 1995, Bucureşti)
REPER şi SIMBOL pentru valorile NEAMULUI ROMÂNESC
EXPRIMARE liberă despre moralitate, etică, adevăr

1. Patriotismul este o dragoste discretă pentru ţară, o disponibilitate de a-ţi da oricând viaţa pentru ea şi de a nu mărturisi acest sentiment. Găsesc că afişarea patriotismului este indecentă. Un om care simte dragostea pentru ţară, un om care este decis ca în interesul ţării să-şi sacrifice propria existenţă nu are să se bată pe piept cu sentimentul acesta.
2. În fond nu e importantă persoana mea, e importantă ideea legată de activitatea mea. Dacă această idee triumfă şi dacă ea este îmbrăţişată de prietenii mei şi de opinia publică, apariţia sau dispariţia mea sunt secundare. Totul este să supravieţuiască o atitudine. Dacă aceasta triumfă, dispariţia mea nu mai este semnificativă.
3. N-am tranzacţionat niciodată cu principiile, n-am renunţat niciodată la obiectivele care privesc independenţa naţională, suveranitatea naţională, integritatea ţării şi la principiile democratice. Am fost în stare să fac, aş spune cu seninătate, 17 ani de cruntă puşcărie comunistă pentru aceste principii. Sper că generaţia următoare, care va prelua ştafeta, se va achita de răspunderea care va apăsa pe umerii ei şi va duce la îndeplinire obiectivele pe care le-am ţintit noi.
Pornind de la aceste convingeri, rostite de SENIORUL ADEVĂRULUI, vă rugăm să vă exprimaţi opiniile în legătură cu importanţa sacrificiului, a dragostei de ţară, a eticii şi moralei în România.
Contează simbolul Corneliu Coposu azi?! Nu a făcut concesii imposturii, duplicităţii, nu s-a aplecat după bătaia vântului, şi-a rostit convingerile fără să se teamă de riscuri.
Indiferent de vârstă sau preocupări, spune ce gândeşti: 20 mai – 11 noiembrie 2014 perioada în care adunăm cuvinte în memoria unui ROMÂN!
Aşteptăm păreri sincere, personale, exprimate în maxim 2 pagini. Acestea vor fi cuprinse în Revista I. D. E. I. a Bibliotecii Judeţene I. S. Bădescu Sălaj / 2014 şi vor fi promovate în toată ţara, prin bibliotecile publice, autorii beneficiind de acest număr special.

E-mail: bjs_marketing@yahoo.com; Fax: 0260632007; P-ţa Iuliu Maniu, nr. 13; www.bjs.ro

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)

Baze de date online la Biblioteca Judeţeană Braşov

La Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov s-a reuşit finalizarea unor materiale şi proiecte concepute ca instrumente de informare şi baze de date folositoare cititorilor virtuali. Ambele se referă la istoricul presei scrise din municipiul şi judeţul Braşov. Este vorba de Istoria presei din România în date. Judeţul Braşov. Presa de limbă germană şi Gazeta Transilvaniei – încercare de schiţă monografică. Atât cronologia cât şi micromonografia sunt puse pe pagina de internet a bibliotecii – www.bjbv.ro. Sunt precedate de scurte introduceri care explică geneza şi avatarurile acestor lucrări, după care se înşiră capitolele tematice şi titlurile de publicaţii periodice în în ordine cronologică. Datele se regăsesc şi pot fi accesate online din meniul site-ului Bibliotecii Judeţene Braşov, cuprinse la Biblioteca Digitala, la următoarele legături - http://www.bjbv.ro/scan/pg/pg.html, respectiv http://www.bjbv.ro/scan/schitaGT/schitaGT.html.
Materialele au fost redactate pentru a oferi o vedere de ansamblu asupra subiectelor abordate, iniţial prilejuite de ocazii aniversare sau de implicarea în proiecte naţionale. Gazeta Transilvaniei a fost unul dintre ziarele regionale cele mai longevive, însumând 107 ani de existenţă. Numeroase articole au abordat felurite aspecte din istoria gazetei, dar o monografie generală asupra ziarului nu există încă, din păcate, demersul necesitând un efort de echipă, de durată, cronofag şi nu uşor de făcut. Schiţa monografică oferită azi pe pagina de internet a bibliotecii a avut ambiţia de a creiona evoluţia ziarului în linii mari, punctând momentele esenţiale pentru publicul braşovean interesat. Cronologia presei din judeţul Braşov a fost întocmită ca urmare a colaborării în proiectul naţional iniţiat de jurnalistul şi istoricul presei, profesorul universitar Marian Petcu de la Universitatea Bucureşti. Este vorba de Istoria presei din România în date, un proiect foarte ambiţios, desfăşurat în perioada 2008-2009, când am întocmit cronologia presei braşovene de limbă germană, maghiară şi română. În anul 2012, datele colectate în proiect au fost publicate de coordonator la editura Polirom, în monumentale lucrare Istoria jurnalismului din România. Enciclopedie cronologică, graţie finanţării AFCN.
Personal, am ajuns la concluzia că informaţiile despre presa braşoveană trebuie să ajungă la cunoştinţa comunităţii braşovenilor de pretutindeni în modul cel mai direct, facil şi rapid cu putinţă. Mediul online a furnizat soluţia pentru ideea noastră. Aşadar, am verificat din nou datele, am adăugat bibliografia pentru fiecare titlu din publicaţiile de limbă germană – ceea ce în proiectul naţional se redusese la o listă generală – şi am lucrat să le facem accesibile. Am cerut verificări, sugestii şi completări de la cei indrituiţi să o facă în cazul presei de limbă germană din judeţul Braşov. Cu ajutorul scriitorului şi jurnalistului Joachim Wolfgang Wittstock, care a avut amabilitatea de a citi cronologia presei germane braşovene, am revizuit şi umplut golurile existente în material. Am încercat să oferim astfel un instrument de informare şi de lucru profesionist.
Dacă micromonografia Gazetei Transilvaniei am organizat-o pe capitole în ordinea cronologică a redactorilor succesivi (George Bariţiu, familia Mureşenilor, alte etape, diferite perioade politice) şi am ilustrat-o cu imagini din colecţiile noastre, făcând-o mai agreabilă, cronologia presei germane cuprinde cele mai felurite date. Sunt recenzate 77 publicaţii, excepţie anuarele, dările de seamă şi tipăriturile despre care nu deţineam informaţii sigure. Apărute între 1837-2000, în Braşov, dar şi alte localităţi (Rupea, Bod etc.), sunt de cele mai felurite profiluri (politice, literare, artistice, sportive, teatrale, administrative, religioase ş.a.).
Aceste versiuni sunt doar un prim pas. Ne dorim să ilustrăm datele cu imagini şi fotografii, să indicăm ce anume deţine biblioteca în colecţiile ei (câţi ani şi câte numere). Urmează să completăm şi să definitivăm în aceeaşi manieră de lucru Presa maghiară din judeţul Braşov şi Presa românească, preconizate să apară, în ordine alfabetică, în mediul online în 2015 şi respectiv 2016.
Graţie formatului electronic şi accesului online la aceste resurse şi baze de date, avem şansa ca aceste materiale să fie dinamice şi actualizate în timp real, îmbogăţite periodic, fără să fie dependente şi limitate de tiparul clasic, tradiţional pe hârtie.
Regimul juridic al acestor materiale este cel al licenţelor libere, Biblioteca alegând să le pună la dispoziţie în condiţiile definite de creative commons, putând fi distribuite, preluate şi îmbogăţite, cu citarea autorului şi fără vreun scop comercial. În acelaşi scop, al îmbunătăţirii continue a informaţiilor şi serviciilor de bibliotecă, solicităm permanent feedback, semnalări şi completări de la utilizatori, fiindu-le recunoscători pentru orice observaţie.
În felul acesta, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov încearcă să răspundă provocărilor societăţii cunoaşterii, tehnologiei informării şi comunicării şi avansului mijloacelor digitale, punând la dispoziţie resurse accesibile rapid şi utile cititorilor.

VN:F [1.9.8_1114]
Rating: 5.0/5 (2 votes cast)
Categories: Cultura Tags: